Un astfel de exemplu este așezarea ecologică din comuna Codreanca, raionul Strășeni, descrisă detaliat în lucrarea de an a studentului ecologist de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vladislav Sanduleac („Caracteristica componentelor de mediu și măsuri de protecție a unor resurse în comuna Codreanca, raionul Strășeni”, 2025).
Potrivit cercetărilor autorului, proiectul așezării ecologice din Codreanca a fost inițiat în anul 2003. Astăzi, pe un teritoriu cu o suprafață de 40 de hectare, aproximativ 20 de familii gospodăresc după principii de permacultură și restaurare a biodiversității. Fiecare familie deține între 1 și 2,7 hectare de teren, creând așa-numitele moșii care îmbină practicile agricole tradiționale cu abordările ecologice moderne.
Studentul ecologist explică originea științifică a noțiunii „așezare ecologică”: „Termenul Așezare Ecologică a fost introdus în circulația științifică de către profesorul Institutului Tehnologic din Georgia, George Ramsey, în cadrul prezentării sale din anul 1978 „Aplicarea energiei pasive pentru mediul artificial” la Prima Conferință Mondială privind Energia, organizată de Asociația Inginerilor Energeticieni. Ramsey susținea că problemele legate de utilizarea excesivă a energiei nu țin de tehnologie, ci de stilul de viață al populației.”
În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac prezintă și unele date istorice despre dezvoltarea așezărilor ecologice în Moldova și în lume: „În 1991 a fost creată Rețeaua Globală a Așezărilor Ecologice (Global Ecovillage Network, GEN). În 2001, GEN a obținut statut de consultant special pe lângă Consiliul Economic și Social al ONU (UN-ECOSOC) și a devenit partener al Institutului ONU pentru formare și cercetare.”
„Astăzi, în diverse țări sunt elaborate legi care încurajează dezvoltarea așezărilor ecologice și deja peste 10 000 de astfel de așezări sunt înregistrate în baza legislației privind cooperativele, protecția biodiversității, organizațiile non-profit și planificarea urbană în Europa, America și Australia. De asemenea, în Rusia, în anul 2013, a fost adoptată o lege regională a regiunii Belgorod privind moșiile familiale, care reglementează acordarea gratuită a terenurilor de 1 ha pe o perioadă de 49 de ani pentru crearea gospodăriilor familiale durabile.” – explică autorul lucrării.
Vladislav Sanduleac oferă și unele date: „Pe teritoriul așezării ecologice din comuna Codreanca, pe parcursul a 20 de ani, s-au format loturi cu păduri-livezi permaculturale, unde plantațiile ocupă între 15% și 60% din teritoriu, ceea ce corespunde celor mai bune valori de împădurire din țările Europei. Aici nu sunt utilizate pesticide și îngrășăminte chimice, apicultura se dezvoltă activ, iar deșeurile organice sunt compostate și utilizate ca îngrășământ.”
O atenție deosebită în proiect este acordată conservării și sporirii numărului speciilor locale de floră și faună. Teritoriul așezării a devenit un refugiu pentru fazani, prepelițe, iepuri, arici, precum și pentru specii rare de plante incluse în Cartea Roșie a Moldovei.
Un aspect nu mai puțin important, potrivit lui Vladislav Sanduleac, este utilizarea energiei solare: pe teritoriu sunt instalate stații electrice solare, ceea ce asigură autonomia energetică a așezării ecologice.
Partea de analiză a lucrării subliniază că așezarea ecologică din Codreanca corespunde pe deplin convențiilor internaționale de mediu, inclusiv Convenției privind biodiversitatea și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Mai mult, proiectul este inclus în Global Ecovillage Network, ceea ce confirmă recunoașterea sa la nivel internațional.
În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac formulează recomandări concrete pentru primăria satului Codreanca. Experiența așezării ecologice din comuna Codreanca poate deveni baza implementării unor inițiative similare în întreaga Moldovă, contribuind la restaurarea naturii, dezvoltarea economiei verzi și formarea unei noi conștiințe ecologice în țară, iar pentru Codreanca poate constitui fundamentul dezvoltării turismului ecologic.
Acest proiect demonstrează că dezvoltarea durabilă este posibilă chiar și în comunitățile rurale mici, dacă sunt unite eforturile locuitorilor, autorităților locale și ale comunității ecologice.
Versiunea completă a lucrării poate fi consultată la linkul:
