Pe fundalul schimbărilor climatice, secetelor și instabilității sociale, studentul Facultății de Ecologie, Vladislav Sanduleac, împărtășește pe Facebook reflecții care surprind prin exactitatea calculelor și evidența concluziilor. El povestește despre un stejar — simbol viu al unei bogății durabile, care aduce Moldovei de zeci de ori mai multă valoare decât lemnul ce ar putea fi tăiat din el.
„Un stejar matur moldovenesc, în jur de 100 de ani, aduce statului și cetățenilor noștri un profit colosal:
Produce în jur de 100–150 kg de oxigen pe an, suficient pentru respirația a 2–4 persoane. Cât valorează o viață sănătoasă pentru 2–4 moldoveni – calculați voi înșivă.
Am găsit o butelie medicală cu oxigen de 10 litri – 5000 lei. Deci aproximativ 50 000 lei pe an, echivalent în butelii. Sau 5 000 000 lei în 100 de ani.” – remarcă Vladislav.
Doar oxigenul îl transformă deja pe stejar într-o comoară adevărată. Dar nu se oprește aici.
„2. Stejarul este un aparat de aer condiționat natural. Evaporă până la 400 litri de apă pe zi vara, răcind și umidificând aerul pe care îl respiră aceiași 2–4 moldoveni.
Să calculăm doar vara – 90 de zile.
400 litri = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.
Funcționarea unui AC la minim 10 kWh pe zi = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.”
Nu este doar umbră – este microclimat, gratuit și de neînlocuit.
Studentul completează tabloul astfel:
„3. Coroana sa poate oferi umbră pe o suprafață de până la 200 m² (2 ari) și răcește temperatura aerului cu 3–7°C. Și asta este mai mult decât suficient pentru a combate încălzirea globală și a reduce cazurile de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune — pentru aceiași 2–3 moldoveni.
Cât valorează să mai trăiești încă o vară pentru cineva dintr-un grup de risc? Eu cred că este neprețuit!”
Este imposibil să nu fii de acord — viețile sunt salvate sub coroanele copacilor. Dar și solul, și apa sunt protejate.
„4. Rădăcinile stejarului rețin și filtrează până la 1000 litri de apă la o ploaie torențială și extrag apă din straturile adânci ale solului, mărind umiditatea acestuia — extrem de important pentru aceiași 2–4 moldoveni într-o țară agrară.
În plus, prin încetinirea scurgerii apei, stejarul previne eroziunea solului.
Cât costă un puț secat într-un sat, folosit de o viață întreagă de 2–4 familii? Mai adăugăm lejer 360 000 lei pentru 100 de ani de irigare în lipsa umidității din sol.”
Stejarul este ecosistem, protecție a solului și sursă de viață.
„5. Un singur stejar poate susține până la 500 de specii de insecte, ciuperci, păsări și mușchi. Este un ecosistem în miniatură — de la furnici până la bufnițe.
Asta pentru că produce între 10 și 50 de mii de ghinde pe an, fiind o masă bogată pentru veverițe, mistreți, păsări și cerbi. Nici nu mă apuc să calculez asta!
Un sac de compost costă 250 lei. Stejarul produce 5 cm de compost în 10 ani. Și anual, 30–80 kg de materie organică bogată în potasiu, fosfor, azot – ce sprijină dezvoltarea microflorei solului.”
Și acum concluzia — șocantă:
„Total minim estimat pe 100 de ani: 6 300 000 lei.
Asta înseamnă aproximativ 3,5 kg de aur. Cam 1 kg de aur pentru fiecare moldovean dintre acei 2–4 din poveste)))”
Sună ca o poveste, dar este bazată pe date. Și ca orice poveste, are și un antagonist – gândirea pe termen scurt.
„Și acum atenție: povestea a doua, intitulată 3,14-Ț!!!
Ocolul silvic primește dintr-un stejar crescut timp de 100 de ani în jur de 3 metri cubi de lemn de calitate. Dacă mai investim energie, muncă, transport, debitare și uscare — la 12 000 lei/mc, se obțin 36 000 lei.
Dar dacă scădem toate cheltuielile, rămân firimituri pentru bieții lucrători.
Și de aici – toată Moldova e săracă, cu un astfel de mod de a trata bogățiile sale naturale!”
Fotografia adăugată postării a fost preluată din blogul lui V. Costiuc. „Videoul lui a devenit viral, nu aveam cum să trec cu vederea”, adaugă Vladislav.
Această poveste nu este doar o viziune poetică a unui ecologist, ci un calcul real al bogățiilor naturale subapreciate ale țării. Poate că exact astfel de istorii vor schimba modul de gândire al celor care iau astăzi decizii despre defrișările din Moldova.
