Cum câștigă ecovillagerii din România: povestea unei familii care a ales viața simplă

Tag: permacultură

În inima Transilvaniei, pe dealurile satului Daia, trăiește o familie care a decis să își schimbe viața radical.

Ei sunt Alexandra și Florin, care au lăsat în urmă zgomotul Angliei, profesiile de prestigiu, confortul orașului mare și au ales o viață simplă, dar adevărată, aproape de pământ.

„Ne-am dorit ca copiii noștri să crească liberi, sănătoși, aproape de natură. Și într-o zi am înțeles că nu mai putem amâna acest vis”, spun ei.

Alexandra a studiat cândva medicina, iar Florin ingineria. Au locuit și au muncit cinci ani în Anglia, dar cu fiecare zi simțeau tot mai clar chemarea pământului. S-au întors în România și au început de la zero – fără granturi, fără capital investit, fără garanția succesului.

Din ce câștigă ei?

Astăzi, ferma lor există datorită unor surse simple, dar diverse de venit:

Produse proprii
Cultivă legume, cresc animale, fac brânzeturi, gemuri și siropuri. Totul fără chimicale, în cantități mici, cu livrare în Târgu Mureș și trimitere prin curier în toată țara.

Agricultură sustenabilă
Familia a renunțat complet la chimicale, orientându-se spre permacultură, construind armonie cu natura și reducând la minim risipa.

Haine vintage și produse handmade
Dragostea pentru vintage s-a transformat într-o altă sursă de venit. În colaborare cu meșteșugari români, Alexandra coase și vinde șorțuri, rochii și haine în colecții mici sau la comandă.

Produse digitale și consultanță
Cu timpul, au început să își împărtășească experiența prin pachete digitale și ghiduri, arătând cum poți începe o viață simplă la țară și cum poți construi un venit sustenabil. Aceste materiale sunt cumpărate de cei care planifică mutarea sau vor să înțeleagă cum pot câștiga bani într-un ecovillage.

„Ni se pune adesea întrebarea: «Dar tu din ce trăiești?» Răspunsul e simplu: din ce producem cu mâinile noastre și cu ce știm. Din ouă și roșii. Din sfaturi date la timpul potrivit. Din eBook-urile pe care le cumpără oamenii care visează la o astfel de viață”, spune Alexandra.

De ce fac asta?

„Nu avem nevoie de șefi și de stresul de birou. Nu vrem să simțim că trăim doar în weekend. Vrem ca copiii noștri să vadă o lume în care poți munci și trăi în armonie cu tine însuți”, explică familia.

Ei recunosc că nu este un drum ușor. Sunt luni cu venituri modeste. Există oboseală. Dar cel mai important rămâne sentimentul de viață adevărată, nu de goană continuă.

Pentru cei care vor să înceapă

Alexandra și Florin au creat pachetul digital „Trăiește simplu. Câștigă cu sens”, care îi ajută pe cei ce vor să facă primul pas către o viață la țară, fără haos și panică.

Ce conține pachetul:
„Viața la Țară – Primii Pași spre Simplitate” – un ghid sincer despre mutarea la sat și primii pași spre o viață simplă.
„Surse de Venit la Țară” – peste 20 de idei reale de venit la sat, cu exemple și calcule, fără iluzii și promisiuni de „îmbogățire rapidă”.

Acesta nu este un produs fizic, ci unul digital – îl poți descărca, imprima și folosi oricând.

„Dacă eu, o femeie cu cinci copii, fără fonduri europene sau afaceri moștenite, am reușit să încep o altă viață, atunci este posibil pentru oricine are voință”, spune Alexandra.

Povestea Alexandrei și a lui Florin nu este doar inspirație, ci un exemplu real despre cum viața sustenabilă poate deveni sursă de venit. Ei arată că ecovillagerii nu „fug de viață”, ci o construiesc după propriile reguli, rămânând activi și independenți financiar.

Poate că acesta este chiar drumul la care visezi de mult.

Așezare ecologică VS Sat! Diferență șocantă de ecologicitate

Tag: permacultură

Studentul ecolog Vladislav Sanduleac de la UTM (Campusul Agrar) a împărtășit rezultatele cercetării sale realizate în cadrul lucrării de curs. Concluziile sale s-au dovedit a fi neașteptate chiar și pentru el.

„De o săptămână sunt sub impresia celor descoperite în lucrarea mea. Mă bucură în mod special cunoștințele pe care le obțin la universitate. Se pare că ecologia este o știință foarte exactă, care permite evaluarea stării mediului înconjurător în cifre și coeficienți și identificarea clară a gradului de poluare și a soluțiilor pentru probleme”, a povestit Vladislav.

Potrivit studentului, datorită acestor cunoștințe el a înțeles cât de necesară este profesia de ecolog în lumea contemporană:

„Pentru orice sat sau afacere se poate elabora un proiect ecologic care să ajute la atragerea finanțării pentru îmbunătățirea mediului de viață. Este un instrument real al schimbării.”

Vladislav a remarcat și importanța pregătirii la UTM:
„Le recomand tinerilor să acorde atenție acestei specialități. La universitate s-a păstrat un colectiv profesoral puternic, care continuă cele mai bune tradiții ale fostei Universități Agrare”, a subliniat el.

Satul: cifre care șochează

Tema principală a lucrării lui Vladislav a fost cercetarea stării ecologice a unui sat din Moldova. Rezultatele au fost surprinzătoare.

„Ai zice că satul înseamnă natură și ecologie. Dar când am început să calculez indicatorii, imaginea s-a dovedit a fi cu totul alta”, povestește studentul.

El a constatat că un sat standard cu 1000 de gospodării produce anual circa 700 de tone de bălegar.
„Acest bălegar ar putea deveni un îngrășământ valoros dacă ar funcționa un sistem de compostare. Dar, de fapt, cea mai mare parte ajunge în sol și poluează apa din fântâni. O parte este transportată la gropile de gunoi, unde se amestecă cu plastic și chimicale, otrăvește solul și adesea mocnește sau arde”, a explicat Vladislav.

Situația este agravată de utilizarea necontrolată a pesticidelor, ceea ce duce la moartea în masă a albinelor.

„Satul este lipsit de biodiversitate: aici sunt în principal pomi fructiferi, nuci și grădini. Plantele și animalele de pădure nu au unde să trăiască. Aratul adânc și lipsa fâșiilor forestiere contribuie la eroziune — fertilitatea este dusă de vânt și ploi”, a adăugat el.

Așezarea ecologică: standarde europene pe pământ moldovenesc

Comparând situația cu o așezare ecologică, Vladislav a observat o imagine complet diferită.

„O așezare ecologică cu o suprafață de 40 de hectare, unde circa 20 de familii gospodăresc pe loturi de la 1 la 2,7 hectare, mi-a devenit un exemplu de armonie cu natura”, a menționat el.

Potrivit lui:
2/3 din suprafața fiecărui lot este ocupată de grădini-forestiere permaculturale, unde biodiversitatea prosperă, inclusiv specii din Cartea Roșie.

Solul nu este arat și este protejat de vegetație împotriva eroziunii. Pe unele loturi s-au aplicat terasări, s-au creat ecosisteme acvatice pentru păsări și pești.

În așezare nu există gropi de gunoi și nici vite mari, astfel că solul nu este poluat cu deșeuri.
Nu se utilizează pesticide și substanțe chimice — se aplică îngrășăminte naturale și organisme bio.
Apicultura este dezvoltată, ceea ce are un efect benefic asupra polenizării plantelor.

„Acest exemplu a întrunit cele mai înalte standarde europene: de adaptare la schimbările climatice, creștere a biodiversității și ecologizare a vieții omului. O astfel de experiență trebuie studiată și răspândită în toată țara”, consideră Vladislav Sanduleac.

Așezare ecologică în Moldova: un exemplu pentru întreaga țară

Tag: permacultură

În condițiile actuale, când problema dezvoltării durabile și a protecției mediului devine tot mai actuală, în mediul academic apar lucrări care descriu exemple unice de realizare cu succes a proiectelor ecologice.

Un astfel de exemplu este așezarea ecologică din comuna Codreanca, raionul Strășeni, descrisă detaliat în lucrarea de an a studentului ecologist de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vladislav Sanduleac („Caracteristica componentelor de mediu și măsuri de protecție a unor resurse în comuna Codreanca, raionul Strășeni”, 2025).

Potrivit cercetărilor autorului, proiectul așezării ecologice din Codreanca a fost inițiat în anul 2003. Astăzi, pe un teritoriu cu o suprafață de 40 de hectare, aproximativ 20 de familii gospodăresc după principii de permacultură și restaurare a biodiversității. Fiecare familie deține între 1 și 2,7 hectare de teren, creând așa-numitele moșii care îmbină practicile agricole tradiționale cu abordările ecologice moderne.

Studentul ecologist explică originea științifică a noțiunii „așezare ecologică”: „Termenul Așezare Ecologică a fost introdus în circulația științifică de către profesorul Institutului Tehnologic din Georgia, George Ramsey, în cadrul prezentării sale din anul 1978 „Aplicarea energiei pasive pentru mediul artificial” la Prima Conferință Mondială privind Energia, organizată de Asociația Inginerilor Energeticieni. Ramsey susținea că problemele legate de utilizarea excesivă a energiei nu țin de tehnologie, ci de stilul de viață al populației.”

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac prezintă și unele date istorice despre dezvoltarea așezărilor ecologice în Moldova și în lume: „În 1991 a fost creată Rețeaua Globală a Așezărilor Ecologice (Global Ecovillage Network, GEN). În 2001, GEN a obținut statut de consultant special pe lângă Consiliul Economic și Social al ONU (UN-ECOSOC) și a devenit partener al Institutului ONU pentru formare și cercetare.”

„Astăzi, în diverse țări sunt elaborate legi care încurajează dezvoltarea așezărilor ecologice și deja peste 10 000 de astfel de așezări sunt înregistrate în baza legislației privind cooperativele, protecția biodiversității, organizațiile non-profit și planificarea urbană în Europa, America și Australia. De asemenea, în Rusia, în anul 2013, a fost adoptată o lege regională a regiunii Belgorod privind moșiile familiale, care reglementează acordarea gratuită a terenurilor de 1 ha pe o perioadă de 49 de ani pentru crearea gospodăriilor familiale durabile.” – explică autorul lucrării.

Vladislav Sanduleac oferă și unele date: „Pe teritoriul așezării ecologice din comuna Codreanca, pe parcursul a 20 de ani, s-au format loturi cu păduri-livezi permaculturale, unde plantațiile ocupă între 15% și 60% din teritoriu, ceea ce corespunde celor mai bune valori de împădurire din țările Europei. Aici nu sunt utilizate pesticide și îngrășăminte chimice, apicultura se dezvoltă activ, iar deșeurile organice sunt compostate și utilizate ca îngrășământ.”

O atenție deosebită în proiect este acordată conservării și sporirii numărului speciilor locale de floră și faună. Teritoriul așezării a devenit un refugiu pentru fazani, prepelițe, iepuri, arici, precum și pentru specii rare de plante incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Un aspect nu mai puțin important, potrivit lui Vladislav Sanduleac, este utilizarea energiei solare: pe teritoriu sunt instalate stații electrice solare, ceea ce asigură autonomia energetică a așezării ecologice.

Partea de analiză a lucrării subliniază că așezarea ecologică din Codreanca corespunde pe deplin convențiilor internaționale de mediu, inclusiv Convenției privind biodiversitatea și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Mai mult, proiectul este inclus în Global Ecovillage Network, ceea ce confirmă recunoașterea sa la nivel internațional.

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac formulează recomandări concrete pentru primăria satului Codreanca. Experiența așezării ecologice din comuna Codreanca poate deveni baza implementării unor inițiative similare în întreaga Moldovă, contribuind la restaurarea naturii, dezvoltarea economiei verzi și formarea unei noi conștiințe ecologice în țară, iar pentru Codreanca poate constitui fundamentul dezvoltării turismului ecologic.

Acest proiect demonstrează că dezvoltarea durabilă este posibilă chiar și în comunitățile rurale mici, dacă sunt unite eforturile locuitorilor, autorităților locale și ale comunității ecologice.

Versiunea completă a lucrării poate fi consultată la linkul:

drive.google.com