Pentru moldoveni, cel mai bun loc de odihnă — Codrii și biodiversitatea lor (Studiu)

Tag: dezvoltare durabilă

Odihna în Codrii Moldovei poate fi nu doar plăcută, ci cu adevărat vindecătoare — iar în unele cazuri chiar mai benefică pentru sănătatea mintală decât călătoriile în străinătate. La această concluzie conduc rezultatele unui nou studiu științific dedicat influenței sunetelor naturii și biodiversității asupra stării de bine a omului.

De ce anume Codrii?

Studiul a arătat:
peisajele sonore ale pădurilor locale au un efect pozitiv mai puternic asupra psihicului decât sunetele unor teritorii naturale „exotice”. Aceasta înseamnă că, pentru locuitorii Moldovei, anume pădurile natale — precum Codrii — pot avea cel mai puternic efect de refacere.

Concluzii cheie:

  • Sunetele pădurii locale îmbunătățesc starea de bine psihică mai mult decât sunetele ecosistemelor necunoscute
  • Cu cât diversitatea animalelor este mai mare, cu atât mai puternică este senzația de armonie și chiar de admirație profundă
  • Percepția bogăției naturii vii este direct legată de îmbunătățirea dispoziției
  • Dar diversitatea acustică „haotică” (fără a-i înțelege sensul) poate, dimpotrivă, provoca tensiune

Cu alte cuvinte, nu contează doar numărul sunetelor, ci naturalețea, familiaritatea și legătura lor cu natura vie.

Biodiversitatea — cheia liniștii interioare

Omul este evolutiv legat de mediul său natural. Sunetele păsărilor, insectelor, foșnetul frunzelor — toate acestea creează un sentiment de siguranță și apartenență. De aceea, o pădure cu biodiversitate bogată poate:

  • reduce nivelul de stres
  • îmbunătăți concentrarea
  • restabili echilibrul emoțional

Codrii sunt una dintre puținele regiuni din Moldova unde se mai păstrează o diversitate relativ ridicată de specii. Acest lucru îi face nu doar valoroși din punct de vedere ecologic, ci și importanți psihologic pentru oameni.

Plantațiile de salcâm sunt bune pentru lemne de foc, dar îmbunătățesc ele sănătatea mintală?

Este important să abordăm separat o problemă actuală pentru Republica Moldova: plantările masive de salcâm.

Deși salcâmul este adesea folosit pentru împăduriri rapide, este important de înțeles că:
monoculturile nu sunt o pădure adevărată.

Astfel de plantații:

  • au o biodiversitate scăzută

  • creează un peisaj sonor sărac

  • nu formează un ecosistem complet

  • pot provoca la om senzația de monotonie

Studiul confirmă indirect acest lucru:
atunci când mediul sonor nu este perceput ca „viu” și bogat, el nu oferă confort psihologic.

Concluzii pentru reîmpădurire

Dacă Moldova dorește nu doar să „planteze copaci”, ci să refacă cu adevărat natura și să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor, este necesar:

  • să creeze păduri mixte, nu monoculturi
  • să țină cont de diversitatea speciilor de plante și animale
  • să formeze ecosisteme stabile
  • să conserve comunitățile naturale locale

Biodiversitatea nu este un lux, ci baza sănătății atât a naturii, cât și a omului.

Cum a fost realizat studiul

La experiment au participat 195 de studenți din Germania. Aceștia au ascultat înregistrări ale sunetelor de pădure:

  • cu nivel scăzut și ridicat al sunetelor produse de animale
  • din păduri locale (temperate) și ne-locale (tropicale)

Cercetătorii au analizat:

  • reacțiile emoționale
  • nivelul de stres și starea de bine
  • senzația de „legătură cu locul”
  • percepția diversității sonore

Principalele rezultate științifice:

  • Pădurile cu mai multe sunete de animale au generat emoții mai pozitive
  • Pădurile locale au fost percepute ca mai plăcute și mai restorative
  • Percepția biodiversității s-a dovedit mai importantă decât nivelul ei obiectiv
  • Un mediu sonor prea complex, dar „neînțeles”, reduce confortul

Cercetătorii subliniază:
nu este suficient să creștem diversitatea, ci trebuie ca aceasta să fie ecologic coerentă și ușor de perceput de către om.


În concluzie, Codrii nu sunt doar o zonă verde pe hartă. Este un loc unde natura poate cu adevărat să vindece — prin sunete, atmosferă și biodiversitate.

Și, poate, cea mai bună odihnă pentru moldoveni nu este un zbor spre o altă țară, ci întoarcerea la propria natură.

🔗 Link către studiu:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0272494426001088

De ce betonarea râurilor și „curățarea” lor sunt o greșeală pentru Chișinău și Republica Moldova (studii)

Tag: dezvoltare durabilă

Timp de decenii, orașe din întreaga lume, inclusiv Chișinăul, au încercat să „domolească” râurile prin betonare și îndreptarea albiilor. Se credea că canalizarea râurilor va preveni inundațiile, va îmbunătăți drenajul și va facilita dezvoltarea urbană. Totuși, cercetările moderne arată clar: betonarea râurilor nu rezolvă problema — ci o agravează.

Ce se întâmplă când râurile sunt încorsetate în beton

Studiile hidrologice ale US Geological Survey încă din secolul XX (Leopold & Wolman, 1960) au demonstrat că, atunci când un râu este constrâns între maluri de beton și albia sa este îndreptată, viteza curgerii apei crește brusc. Râul se transformă, practic, într-o conductă.

Același lucru se întâmplă și cu râul Bîc din Chișinău.

În timpul ploilor abundente, apa nu mai poate ieși în luncă și nu mai este reținută de vegetație sau soluri — ea se deplasează rapid în aval, cu o viteză periculoasă.

Cercetările recente (Brody et al., 2019, Journal of Environmental Management) confirmă că orașele cu râuri puternic canalizate suferă pagube mai mari în urma inundațiilor, mai ales în condițiile precipitațiilor extreme, tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.

Betonul nu absoarbe apa, nu o filtrează și nu răcește orașul. El doar accelerează curgerea și transferă problema mai departe, în aval.

De ce sunt „curățate” râurile, dacă ele au curs normal timp de milenii?

Problema principală nu constă în râuri ca atare, ci în îndreptarea lor.

În perioada sovietică, un număr mare de sectoare de râu au fost rectificate pentru extinderea terenurilor agricole, construirea de autostrăzi, căi ferate și alte infrastructuri.

Astăzi, în Republica Moldova, pentru „curățarea” a 1 km de râu se cheltuie între 800.000 și 1,5 milioane de lei. Aceste lucrări trebuie însă repetate periodic — iar costurile nu se termină niciodată.

Singura soluție durabilă este refacerea meandrelor naturale ale râurilor, nu adâncirea și îndreptarea lor continuă.

De ce râurile sunt meandrate în natură?

Râurile meandrează deoarece acesta este modul natural de disipare a energiei apei și de menținere a echilibrului dintre eroziunea malurilor și depunerea aluviunilor pe câmpii.

Meandrele:

  • încetinesc curgerea apei,

  • reduc riscul inundațiilor catastrofale,

  • susțin ecosistemele de luncă.

Îndreptarea râurilor, dimpotrivă, accelerează curgerea, duce la uscarea luncilor, distruge ecosistemele și mută riscurile de inundații mai jos pe cursul râului.

Ce fac râurile naturale — și de ce acest lucru funcționează

Râurile cu maluri naturale, vegetație și lunci funcționale se comportă complet diferit.

Platforma interguvernamentală IPBES (ONU, 2019) arată că malurile restaurate, zonele umede și luncile inundabile pot:

  • reduce vârfurile de viitură cu 20–40%,

  • încetini curgerea apei,

  • reîncărca apele subterane,

  • filtra poluanții înainte ca aceștia să ajungă în râu.

Exact aceste funcții lipsesc astăzi râului Bîc și multor râuri mici din Republica Moldova.

Natura este mai ieftină decât betonul și îndreptarea albiilor

Potrivit Băncii Mondiale (2019), fiecare 1 euro investit în infrastructură durabilă și bazată pe natură economisește până la 4 euro cheltuiți pentru înlăturarea consecințelor dezastrelor.

OECD (2020) subliniază că:

  • soluțiile din beton necesită reparații permanente,

  • costurile lor cresc odată cu fiecare inundație extremă,

  • acestea se adaptează slab la noile condiții climatice.

Pentru Chișinău, acest lucru înseamnă milioane de lei cheltuite nu pentru dezvoltarea orașului, ci pentru remedierea efectelor unor soluții depășite.

Râurile restaurate readuc viața

Studiul Palmer et al. (2010, Science) arată că restaurarea râurilor duce la:

  • revenirea populațiilor de pești,

  • creșterea numărului de păsări,

  • refacerea populațiilor de polenizatori,

  • îmbunătățirea calității apei în 3–5 ani.

Pentru râul Răut și afluenții săi, aceasta este o șansă de a restabili funcțiile ecosistemice pierdute din cauza îndreptării albiilor, defrișării malurilor și presiunii agricole.

Coridoarele riverane — „aer condiționat” natural pentru oraș

Zonele verzi de-a lungul râurilor nu sunt un „lux”, ci o necesitate climatică.

Conform revistei Urban Climate (Gunawardena et al., 2017), coridoarele verzi riverane:

  • reduc temperatura aerului cu 1–3°C,

  • diminuează efectul de insulă de căldură urbană.

Pentru Chișinău, care suferă tot mai des de valuri de căldură, restaurarea râului Bîc este o chestiune de sănătate publică și confort urban.

Lumea își schimbă deja abordarea — este timpul și pentru Moldova

În întreaga lume, orașele renunță la beton:

  • Germania și Țările de Jos implementează politica „Room for the River”,

  • Seul a demontat betonul și a restaurat râul Cheonggyecheon,

  • Franța investește masiv în renaturarea râurilor mici.

Fermierii din Etiopia au învățat să refacă pădurile și să câștige din credite de carbon

Tag: dezvoltare durabilă

În sudul Etiopiei, în regiunea Humbo, fermierii au demonstrat că refacerea pădurilor poate fi nu doar un proces ecologic, ci și unul rentabil din punct de vedere economic. Povestea acestui peisaj este un exemplu clar despre cum versanții muntoși degradați s-au transformat într-o sursă de venit durabil pentru comunitățile locale, datorită acțiunilor colective și finanțării prin mecanisme de carbon.

De la munți sterili la o pădure vie

În anul 2005, organizația internațională World Vision a lansat în Humbo o inițiativă de refacere naturală a pădurilor gestionată de fermieri. Proiectul a acoperit 2 728 de hectare de terenuri montane puternic degradate. În prima lună, specialiștii au purtat consultări cu comunitățile locale, acordând o atenție deosebită celor mai sărace gospodării, care depindeau de producerea cărbunelui vegetal și de colectarea lemnului de foc.

Pentru implementarea proiectului au fost create șapte cooperative la nivel de kebele (unități administrative locale). Membrii acestora au fost instruiți în domeniul managementului forestier, iar persoanelor dependente de exploatarea lemnului li s-au oferit surse alternative de venit. În timp, cooperativele s-au unit într-o federație care numără astăzi 5 184 de membri, dintre care aproximativ 25% sunt femei.

Rezistență, amenințări și primele victorii

Procesul de refacere a pădurii nu a fost lipsit de dificultăți. Potrivit lui Mekonnen Gudjo, președintele Cooperativei pentru Dezvoltarea Pădurilor Montane Hobicha Bada Woyito, la început mulți localnici s-au opus restricțiilor impuse.

„Oamenii nu voiau să piardă accesul liber la resursele forestiere. Când am încercat să stopăm tăierile ilegale și pășunatul, membrii comitetului au fost supuși presiunilor, iar culturile lor au fost distruse”, își amintește el.

Situația a devenit atât de tensionată încât unul dintre președinții cooperativei a fost atacat și ulterior a decedat din cauza rănilor suferite. Doar după intervenția autorităților locale și organizarea pazei a fost posibilă protejarea zonei și continuarea proiectului.

Astăzi, cooperativa gestionează 372 de hectare de pădure refăcută. Dacă la început avea doar 25 de membri, în prezent numărul lor a ajuns la 935. Unii fermieri au fost nevoiți să părăsească terenurile din interiorul zonei împrejmuite prin decizie judecătorească, iar alții au trebuit să înlăture plantațiile de eucalipt care nu corespundeau obiectivelor de restaurare a ecosistemului.

Cum funcționează refacerea gestionată de fermieri

Instrumentul-cheie al proiectului a fost refacerea naturală a pădurilor gestionată de fermieri (FMNR). Această abordare se bazează pe regenerarea vegetației din butuci vii, rădăcini și semințe. Fermierii selectează lăstarii cei mai viguroși, efectuează tăieri controlate și direcționează creșterea arborilor, accelerând acumularea de biomasă. În plus, au fost crescute puieți în pepiniere și realizate plantări suplimentare în zonele deschise.

Potrivit lui Mulugeta Zeleke, angajat al World Vision, FMNR este „o metodă ieftină, rapidă și ușor de replicat pentru refacerea terenurilor agricole, forestiere și de pășunat”.

Rezultatele au devenit vizibile după câțiva ani: pădurea a redus riscul de inundații, a stabilizat regimul precipitațiilor, a îmbunătățit nivelul apelor subterane și chiar a contribuit la reapariția unor izvoare. Fauna sălbatică a revenit, iar microclimatul local a devenit mai răcoros și mai stabil.

Creditele de carbon: un punct de cotitură economic

Un moment decisiv a fost anul 2012, când cooperativele din Humbo au început să obțină venituri din vânzarea creditelor de carbon. Până atunci, mecanismele pieței carbonului erau aproape necunoscute în regiunea Wolaita, însă proiectul a atras rapid atenția și a devenit un exemplu pentru alte comunități din întreaga țară.

Veniturile obținute din creditele de carbon au permis cooperativei să creeze o moară de făină cu prețuri accesibile pentru populația locală, să deschidă un birou, să închirieze depozite și magazine. O parte din fonduri este oferită membrilor sub formă de credite fără dobândă pentru dezvoltarea gospodăriilor lor.

În fiecare an, specialiștii măsoară stocurile de carbon în 85 de parcele de probă, fiecare având dimensiunea de 20×20 metri, pe întreaga suprafață a proiectului. Deși veniturile din creditele de carbon variază, potențialul lor este evident: dacă în 2024 cooperativa a obținut aproximativ 435 000 de birr, în 2025 suma a depășit 5 milioane de birr. În perioada următoare, se planifică distribuirea a câte 10 000 de birr către 500 de membri ai cooperativei.

Lecțiile din Humbo

Experiența Humbo arată că refacerea pădurilor este posibilă chiar și în condiții de sărăcie severă și conflict social, cu condiția implicării reale a comunităților locale și a unei distribuții echitabile a beneficiilor.

„Acest proiect mi-a schimbat percepția asupra a ceea ce este posibil. Dacă oamenii cred într-o idee și se simt parte a ei, pot realiza lucruri care par imposibile”, a declarat dr. Getachew Hiruy, reprezentant al Comisiei pentru Dezvoltare și Servicii Sociale.

Adunarea Europeană a Așezărilor Eco 2025: Ucraina propune un nou model de unitate — Grija pentru Pământ!

Tag: dezvoltare durabilă

Adunarea Europeană a Așezărilor Eco (European Ecovillage Gathering 2025) și-a confirmat anul acesta statutul de principal forum pentru cei care caută alternative la modelele tradiționale de societate.

Sute de participanți din 15 țări europene s-au reunit pentru a-și împărtăși experiențele, a discuta despre viitorul vieții ecologice și despre modul în care Așezările Eco pot răspunde provocărilor globale — de la criza climatică la tulburările sociale.

Partea centrală a fost întâlnirea liderilor rețelelor naționale de ecovilii. Aici s-au discutat nu doar practici ecologice, ci și dezvoltarea strategică a mișcărilor în diferite țări. „Comunitățile puternice nu înseamnă întotdeauna rețele puternice. Sunt niveluri diferite de coordonare și organizare a proceselor”, notează participanții.

Un element cheie a fost discuția despre valorile care unesc. Rețeaua ucraineană a prezentat propria sa concepție — „In Earth we trust”. După cum explică liderul GEN Ukraine, Maxim Zalevskyi, „ne unește grija pentru pământ. Aceasta este ceea ce nu generează contradicții în cadrul rețelei”. Acest vector — regenerarea pământului ca bază pentru refacerea comunităților și a oamenilor — a fost deosebit de relevant în Europa.

„Nu toate rețelele au astăzi un vector clar. Nu tuturor celor 15 țări le este ușor să împărtășească realizările lor. Rețelele puternice rămân în principal cele din vest”, recunoaște Zalevskyi.

Experiența ucraineană, în ciuda tuturor dificultăților războiului și crizei societății civile, a stârnit respectul colegilor. „Am păstrat activitatea rețelei. Apelurile noastre săptămânale nu și-au pierdut dinamica. Oamenii vor să meargă mai departe alături de noi. Am spus că sunt mândru că, indiferent de circumstanțe, am păstrat multiculturalismul, incluziunea și diversitatea ideologică a rețelei noastre. Aceasta este adevărata valoare europeană”, a adăugat el.

Dezvoltarea Așezării Eco în Moldova nu este la fel de intensă ca în unele țări europene și chiar ca în Ucraina vecină, așa că ar fi de dorit ca statul să acorde mai multă atenție acestei problematici. Astfel de comunități formează un colectiv conștient, restabilesc legătura cu natura, stimulează economiile locale și creează modele de viață durabilă, adaptabile în orice condiții. Dezvoltarea lor ajută la pregătirea oamenilor pentru provocările viitorului și consolidează reziliența socială și ecologică a țării.

Cum câștigă ecovillagerii din România: povestea unei familii care a ales viața simplă

Tag: dezvoltare durabilă

În inima Transilvaniei, pe dealurile satului Daia, trăiește o familie care a decis să își schimbe viața radical.

Ei sunt Alexandra și Florin, care au lăsat în urmă zgomotul Angliei, profesiile de prestigiu, confortul orașului mare și au ales o viață simplă, dar adevărată, aproape de pământ.

„Ne-am dorit ca copiii noștri să crească liberi, sănătoși, aproape de natură. Și într-o zi am înțeles că nu mai putem amâna acest vis”, spun ei.

Alexandra a studiat cândva medicina, iar Florin ingineria. Au locuit și au muncit cinci ani în Anglia, dar cu fiecare zi simțeau tot mai clar chemarea pământului. S-au întors în România și au început de la zero – fără granturi, fără capital investit, fără garanția succesului.

Din ce câștigă ei?

Astăzi, ferma lor există datorită unor surse simple, dar diverse de venit:

Produse proprii
Cultivă legume, cresc animale, fac brânzeturi, gemuri și siropuri. Totul fără chimicale, în cantități mici, cu livrare în Târgu Mureș și trimitere prin curier în toată țara.

Agricultură sustenabilă
Familia a renunțat complet la chimicale, orientându-se spre permacultură, construind armonie cu natura și reducând la minim risipa.

Haine vintage și produse handmade
Dragostea pentru vintage s-a transformat într-o altă sursă de venit. În colaborare cu meșteșugari români, Alexandra coase și vinde șorțuri, rochii și haine în colecții mici sau la comandă.

Produse digitale și consultanță
Cu timpul, au început să își împărtășească experiența prin pachete digitale și ghiduri, arătând cum poți începe o viață simplă la țară și cum poți construi un venit sustenabil. Aceste materiale sunt cumpărate de cei care planifică mutarea sau vor să înțeleagă cum pot câștiga bani într-un ecovillage.

„Ni se pune adesea întrebarea: «Dar tu din ce trăiești?» Răspunsul e simplu: din ce producem cu mâinile noastre și cu ce știm. Din ouă și roșii. Din sfaturi date la timpul potrivit. Din eBook-urile pe care le cumpără oamenii care visează la o astfel de viață”, spune Alexandra.

De ce fac asta?

„Nu avem nevoie de șefi și de stresul de birou. Nu vrem să simțim că trăim doar în weekend. Vrem ca copiii noștri să vadă o lume în care poți munci și trăi în armonie cu tine însuți”, explică familia.

Ei recunosc că nu este un drum ușor. Sunt luni cu venituri modeste. Există oboseală. Dar cel mai important rămâne sentimentul de viață adevărată, nu de goană continuă.

Pentru cei care vor să înceapă

Alexandra și Florin au creat pachetul digital „Trăiește simplu. Câștigă cu sens”, care îi ajută pe cei ce vor să facă primul pas către o viață la țară, fără haos și panică.

Ce conține pachetul:
„Viața la Țară – Primii Pași spre Simplitate” – un ghid sincer despre mutarea la sat și primii pași spre o viață simplă.
„Surse de Venit la Țară” – peste 20 de idei reale de venit la sat, cu exemple și calcule, fără iluzii și promisiuni de „îmbogățire rapidă”.

Acesta nu este un produs fizic, ci unul digital – îl poți descărca, imprima și folosi oricând.

„Dacă eu, o femeie cu cinci copii, fără fonduri europene sau afaceri moștenite, am reușit să încep o altă viață, atunci este posibil pentru oricine are voință”, spune Alexandra.

Povestea Alexandrei și a lui Florin nu este doar inspirație, ci un exemplu real despre cum viața sustenabilă poate deveni sursă de venit. Ei arată că ecovillagerii nu „fug de viață”, ci o construiesc după propriile reguli, rămânând activi și independenți financiar.

Poate că acesta este chiar drumul la care visezi de mult.

ONG-urile avertizează: modificările propuse la Legea privind emisiile industriale pun în pericol sănătatea populației și protecția mediului

Tag: dezvoltare durabilă

Mai multe organizații neguvernamentale din Republica Moldova trag un semnal de alarmă privind modificările propuse la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, avertizând că acestea pot afecta grav calitatea aerului, apei și solului, dar și sănătatea cetățenilor.

Avertizarea vine într-un aviz elaborat de EcoContact și semnat de 30 de ONG-uri (lista fiind în actualizare).

Potrivit documentului, eliminarea unor prevederi și anexe esențiale din lege ar permite unor activități poluante să funcționeze fără control strict sau autorizație de mediu din partea statului. Printre activitățile care ar putea fi excluse din regimul de autorizare se numără fermele zootehnice, unitățile din industria alimentară, stațiile de tratare a apei, comerțul cu substanțe chimice și deșeuri – toate cu potențial mare de poluare.

Experții subliniază că, dacă aceste modificări vor fi adoptate, multe ferme, fabrici și unități industriale vor putea activa fără autorizație de mediu, ceea ce va îngreuna controlul și prevenirea poluării apelor, aerului și solului, crescând riscurile asupra sănătății publice și a mediului. Excluderea acestor activități din Anexa nr. 2 și eliminarea completă a Anexei nr. 3 creează un vid legislativ periculos, care afectează capacitatea statului de a proteja dreptul cetățenilor la un mediu sănătos, sigur și durabil.

EcoContact subliniază că modificările propuse contravin legislației Uniunii Europene, deja transpuse în dreptul național, precum și acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, punând în pericol procesul de integrare europeană.

De asemenea, documentul atrage atenția că aceste modificări sunt promovate printr-un amendament la un proiect de lege deja votat în prima lectură, unde singura legătură cu actele modificate este doar „domeniul mediului”, fără consultarea publicului, a autorităților locale și fără o analiză detaliată a impactului asupra mediului și sănătății. Mai exact, amendamentele la Legea privind emisiile industriale au fost adăugate la un proiect care inițial se referea exclusiv la modificarea Legii apelor nr. 81 din 19 martie 2025, deja adoptat în prima lectură.

Potrivit ONG-urilor, această abordare nu reprezintă o simplificare a legislației, ci o slăbire a mecanismelor de control și prevenire a riscurilor de poluare. O simplificare reală ar presupune coerență legislativă, consultarea părților interesate și menținerea unor instrumente eficiente de reglementare, aspecte care lipsesc în acest proces.

Eliminarea acestor reglementări va reduce transparența și capacitatea autorităților publice locale de a-și îndeplini atribuțiile și va diminua dreptul cetățenilor de a fi informați și implicați în luarea deciziilor de mediu.

În concluzie, ONG-urile recomandă autorităților să păstreze toate regulile de control și autorizare pentru activitățile cu potențial poluant și să asigure consultarea publicului înainte de modificarea legislației de mediu.

Amintim că ieri, 24 iunie 2025, Guvernul a aprobat Avizul unic asupra amendamentelor la proiectul de lege privind modificarea Legii apelor nr. 272/2011. În aviz se confirmă că modificările la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale reprezintă o nouă inițiativă legislativă, care trebuie adoptată în două lecturi, fiind recomandată luarea în considerare a jurisprudenței Curții Constituționale.

Documentele pot fi consultate aici:

Curățenie de amploare pe plaja Ghidighici

Tag: dezvoltare durabilă

Organizația ecologică „Pădurea Noastră” a desfășurat cea mai amplă acțiune de curățenie din acest an, reușind să curețe plaja centrală și pădurea din jurul lacului de acumulare Ghidighici din Chișinău.

Acesta este un loc unde se adună mereu cantități mari de gunoi, din două motive principale: neglijența vizitatorilor și lipsa de atenție din partea administrației orașului. Deși municipalitatea nu consideră acest loc drept o zonă completă de agrement și turism și nu investește în amenajarea acestuia, locuitorii orașului continuă să își petreacă timpul liber aici.

„Este clar că trebuie făcut ceva în această privință”, consideră organizatorii.

La acțiune s-au alăturat noi voluntari din Moldova și Ucraina, ceea ce a oferit evenimentului și o dimensiune umanitară. Participanții au combinat curățenia cu sărbătorirea Solstițiului de Vară în stil popular slavo-moldovenesc, Kupala-Sânziene, oferind oaspeților din Ucraina o atmosferă care le amintește de casă și de tradițiile lor.

La curățenie au participat 52 de persoane, iar organizatorii au menționat că a fost „un eveniment cu adevărat cald și unificator”.

Echipa își exprimă recunoștința deosebită față de sponsorii lor, datorită cărora această sărbătoare a curățeniei a fost posibilă. Evenimentul a fost sprijinit de proiectul „Societate civilă durabilă în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul Programului de cooperare „Transition”. În Moldova, proiectul este implementat de organizația People in Need Moldova.

Așezare ecologică VS Sat! Diferență șocantă de ecologicitate

Tag: dezvoltare durabilă

Studentul ecolog Vladislav Sanduleac de la UTM (Campusul Agrar) a împărtășit rezultatele cercetării sale realizate în cadrul lucrării de curs. Concluziile sale s-au dovedit a fi neașteptate chiar și pentru el.

„De o săptămână sunt sub impresia celor descoperite în lucrarea mea. Mă bucură în mod special cunoștințele pe care le obțin la universitate. Se pare că ecologia este o știință foarte exactă, care permite evaluarea stării mediului înconjurător în cifre și coeficienți și identificarea clară a gradului de poluare și a soluțiilor pentru probleme”, a povestit Vladislav.

Potrivit studentului, datorită acestor cunoștințe el a înțeles cât de necesară este profesia de ecolog în lumea contemporană:

„Pentru orice sat sau afacere se poate elabora un proiect ecologic care să ajute la atragerea finanțării pentru îmbunătățirea mediului de viață. Este un instrument real al schimbării.”

Vladislav a remarcat și importanța pregătirii la UTM:
„Le recomand tinerilor să acorde atenție acestei specialități. La universitate s-a păstrat un colectiv profesoral puternic, care continuă cele mai bune tradiții ale fostei Universități Agrare”, a subliniat el.

Satul: cifre care șochează

Tema principală a lucrării lui Vladislav a fost cercetarea stării ecologice a unui sat din Moldova. Rezultatele au fost surprinzătoare.

„Ai zice că satul înseamnă natură și ecologie. Dar când am început să calculez indicatorii, imaginea s-a dovedit a fi cu totul alta”, povestește studentul.

El a constatat că un sat standard cu 1000 de gospodării produce anual circa 700 de tone de bălegar.
„Acest bălegar ar putea deveni un îngrășământ valoros dacă ar funcționa un sistem de compostare. Dar, de fapt, cea mai mare parte ajunge în sol și poluează apa din fântâni. O parte este transportată la gropile de gunoi, unde se amestecă cu plastic și chimicale, otrăvește solul și adesea mocnește sau arde”, a explicat Vladislav.

Situația este agravată de utilizarea necontrolată a pesticidelor, ceea ce duce la moartea în masă a albinelor.

„Satul este lipsit de biodiversitate: aici sunt în principal pomi fructiferi, nuci și grădini. Plantele și animalele de pădure nu au unde să trăiască. Aratul adânc și lipsa fâșiilor forestiere contribuie la eroziune — fertilitatea este dusă de vânt și ploi”, a adăugat el.

Așezarea ecologică: standarde europene pe pământ moldovenesc

Comparând situația cu o așezare ecologică, Vladislav a observat o imagine complet diferită.

„O așezare ecologică cu o suprafață de 40 de hectare, unde circa 20 de familii gospodăresc pe loturi de la 1 la 2,7 hectare, mi-a devenit un exemplu de armonie cu natura”, a menționat el.

Potrivit lui:
2/3 din suprafața fiecărui lot este ocupată de grădini-forestiere permaculturale, unde biodiversitatea prosperă, inclusiv specii din Cartea Roșie.

Solul nu este arat și este protejat de vegetație împotriva eroziunii. Pe unele loturi s-au aplicat terasări, s-au creat ecosisteme acvatice pentru păsări și pești.

În așezare nu există gropi de gunoi și nici vite mari, astfel că solul nu este poluat cu deșeuri.
Nu se utilizează pesticide și substanțe chimice — se aplică îngrășăminte naturale și organisme bio.
Apicultura este dezvoltată, ceea ce are un efect benefic asupra polenizării plantelor.

„Acest exemplu a întrunit cele mai înalte standarde europene: de adaptare la schimbările climatice, creștere a biodiversității și ecologizare a vieții omului. O astfel de experiență trebuie studiată și răspândită în toată țara”, consideră Vladislav Sanduleac.

Așezare ecologică în Moldova: un exemplu pentru întreaga țară

Tag: dezvoltare durabilă

În condițiile actuale, când problema dezvoltării durabile și a protecției mediului devine tot mai actuală, în mediul academic apar lucrări care descriu exemple unice de realizare cu succes a proiectelor ecologice.

Un astfel de exemplu este așezarea ecologică din comuna Codreanca, raionul Strășeni, descrisă detaliat în lucrarea de an a studentului ecologist de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vladislav Sanduleac („Caracteristica componentelor de mediu și măsuri de protecție a unor resurse în comuna Codreanca, raionul Strășeni”, 2025).

Potrivit cercetărilor autorului, proiectul așezării ecologice din Codreanca a fost inițiat în anul 2003. Astăzi, pe un teritoriu cu o suprafață de 40 de hectare, aproximativ 20 de familii gospodăresc după principii de permacultură și restaurare a biodiversității. Fiecare familie deține între 1 și 2,7 hectare de teren, creând așa-numitele moșii care îmbină practicile agricole tradiționale cu abordările ecologice moderne.

Studentul ecologist explică originea științifică a noțiunii „așezare ecologică”: „Termenul Așezare Ecologică a fost introdus în circulația științifică de către profesorul Institutului Tehnologic din Georgia, George Ramsey, în cadrul prezentării sale din anul 1978 „Aplicarea energiei pasive pentru mediul artificial” la Prima Conferință Mondială privind Energia, organizată de Asociația Inginerilor Energeticieni. Ramsey susținea că problemele legate de utilizarea excesivă a energiei nu țin de tehnologie, ci de stilul de viață al populației.”

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac prezintă și unele date istorice despre dezvoltarea așezărilor ecologice în Moldova și în lume: „În 1991 a fost creată Rețeaua Globală a Așezărilor Ecologice (Global Ecovillage Network, GEN). În 2001, GEN a obținut statut de consultant special pe lângă Consiliul Economic și Social al ONU (UN-ECOSOC) și a devenit partener al Institutului ONU pentru formare și cercetare.”

„Astăzi, în diverse țări sunt elaborate legi care încurajează dezvoltarea așezărilor ecologice și deja peste 10 000 de astfel de așezări sunt înregistrate în baza legislației privind cooperativele, protecția biodiversității, organizațiile non-profit și planificarea urbană în Europa, America și Australia. De asemenea, în Rusia, în anul 2013, a fost adoptată o lege regională a regiunii Belgorod privind moșiile familiale, care reglementează acordarea gratuită a terenurilor de 1 ha pe o perioadă de 49 de ani pentru crearea gospodăriilor familiale durabile.” – explică autorul lucrării.

Vladislav Sanduleac oferă și unele date: „Pe teritoriul așezării ecologice din comuna Codreanca, pe parcursul a 20 de ani, s-au format loturi cu păduri-livezi permaculturale, unde plantațiile ocupă între 15% și 60% din teritoriu, ceea ce corespunde celor mai bune valori de împădurire din țările Europei. Aici nu sunt utilizate pesticide și îngrășăminte chimice, apicultura se dezvoltă activ, iar deșeurile organice sunt compostate și utilizate ca îngrășământ.”

O atenție deosebită în proiect este acordată conservării și sporirii numărului speciilor locale de floră și faună. Teritoriul așezării a devenit un refugiu pentru fazani, prepelițe, iepuri, arici, precum și pentru specii rare de plante incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Un aspect nu mai puțin important, potrivit lui Vladislav Sanduleac, este utilizarea energiei solare: pe teritoriu sunt instalate stații electrice solare, ceea ce asigură autonomia energetică a așezării ecologice.

Partea de analiză a lucrării subliniază că așezarea ecologică din Codreanca corespunde pe deplin convențiilor internaționale de mediu, inclusiv Convenției privind biodiversitatea și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Mai mult, proiectul este inclus în Global Ecovillage Network, ceea ce confirmă recunoașterea sa la nivel internațional.

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac formulează recomandări concrete pentru primăria satului Codreanca. Experiența așezării ecologice din comuna Codreanca poate deveni baza implementării unor inițiative similare în întreaga Moldovă, contribuind la restaurarea naturii, dezvoltarea economiei verzi și formarea unei noi conștiințe ecologice în țară, iar pentru Codreanca poate constitui fundamentul dezvoltării turismului ecologic.

Acest proiect demonstrează că dezvoltarea durabilă este posibilă chiar și în comunitățile rurale mici, dacă sunt unite eforturile locuitorilor, autorităților locale și ale comunității ecologice.

Versiunea completă a lucrării poate fi consultată la linkul:

drive.google.com