Pentru moldoveni, cel mai bun loc de odihnă — Codrii și biodiversitatea lor (Studiu)

Tag: Biodiversitate

Odihna în Codrii Moldovei poate fi nu doar plăcută, ci cu adevărat vindecătoare — iar în unele cazuri chiar mai benefică pentru sănătatea mintală decât călătoriile în străinătate. La această concluzie conduc rezultatele unui nou studiu științific dedicat influenței sunetelor naturii și biodiversității asupra stării de bine a omului.

De ce anume Codrii?

Studiul a arătat:
peisajele sonore ale pădurilor locale au un efect pozitiv mai puternic asupra psihicului decât sunetele unor teritorii naturale „exotice”. Aceasta înseamnă că, pentru locuitorii Moldovei, anume pădurile natale — precum Codrii — pot avea cel mai puternic efect de refacere.

Concluzii cheie:

  • Sunetele pădurii locale îmbunătățesc starea de bine psihică mai mult decât sunetele ecosistemelor necunoscute
  • Cu cât diversitatea animalelor este mai mare, cu atât mai puternică este senzația de armonie și chiar de admirație profundă
  • Percepția bogăției naturii vii este direct legată de îmbunătățirea dispoziției
  • Dar diversitatea acustică „haotică” (fără a-i înțelege sensul) poate, dimpotrivă, provoca tensiune

Cu alte cuvinte, nu contează doar numărul sunetelor, ci naturalețea, familiaritatea și legătura lor cu natura vie.

Biodiversitatea — cheia liniștii interioare

Omul este evolutiv legat de mediul său natural. Sunetele păsărilor, insectelor, foșnetul frunzelor — toate acestea creează un sentiment de siguranță și apartenență. De aceea, o pădure cu biodiversitate bogată poate:

  • reduce nivelul de stres
  • îmbunătăți concentrarea
  • restabili echilibrul emoțional

Codrii sunt una dintre puținele regiuni din Moldova unde se mai păstrează o diversitate relativ ridicată de specii. Acest lucru îi face nu doar valoroși din punct de vedere ecologic, ci și importanți psihologic pentru oameni.

Plantațiile de salcâm sunt bune pentru lemne de foc, dar îmbunătățesc ele sănătatea mintală?

Este important să abordăm separat o problemă actuală pentru Republica Moldova: plantările masive de salcâm.

Deși salcâmul este adesea folosit pentru împăduriri rapide, este important de înțeles că:
monoculturile nu sunt o pădure adevărată.

Astfel de plantații:

  • au o biodiversitate scăzută

  • creează un peisaj sonor sărac

  • nu formează un ecosistem complet

  • pot provoca la om senzația de monotonie

Studiul confirmă indirect acest lucru:
atunci când mediul sonor nu este perceput ca „viu” și bogat, el nu oferă confort psihologic.

Concluzii pentru reîmpădurire

Dacă Moldova dorește nu doar să „planteze copaci”, ci să refacă cu adevărat natura și să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor, este necesar:

  • să creeze păduri mixte, nu monoculturi
  • să țină cont de diversitatea speciilor de plante și animale
  • să formeze ecosisteme stabile
  • să conserve comunitățile naturale locale

Biodiversitatea nu este un lux, ci baza sănătății atât a naturii, cât și a omului.

Cum a fost realizat studiul

La experiment au participat 195 de studenți din Germania. Aceștia au ascultat înregistrări ale sunetelor de pădure:

  • cu nivel scăzut și ridicat al sunetelor produse de animale
  • din păduri locale (temperate) și ne-locale (tropicale)

Cercetătorii au analizat:

  • reacțiile emoționale
  • nivelul de stres și starea de bine
  • senzația de „legătură cu locul”
  • percepția diversității sonore

Principalele rezultate științifice:

  • Pădurile cu mai multe sunete de animale au generat emoții mai pozitive
  • Pădurile locale au fost percepute ca mai plăcute și mai restorative
  • Percepția biodiversității s-a dovedit mai importantă decât nivelul ei obiectiv
  • Un mediu sonor prea complex, dar „neînțeles”, reduce confortul

Cercetătorii subliniază:
nu este suficient să creștem diversitatea, ci trebuie ca aceasta să fie ecologic coerentă și ușor de perceput de către om.


În concluzie, Codrii nu sunt doar o zonă verde pe hartă. Este un loc unde natura poate cu adevărat să vindece — prin sunete, atmosferă și biodiversitate.

Și, poate, cea mai bună odihnă pentru moldoveni nu este un zbor spre o altă țară, ci întoarcerea la propria natură.

🔗 Link către studiu:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0272494426001088

De ce betonarea râurilor și „curățarea” lor sunt o greșeală pentru Chișinău și Republica Moldova (studii)

Tag: Biodiversitate

Timp de decenii, orașe din întreaga lume, inclusiv Chișinăul, au încercat să „domolească” râurile prin betonare și îndreptarea albiilor. Se credea că canalizarea râurilor va preveni inundațiile, va îmbunătăți drenajul și va facilita dezvoltarea urbană. Totuși, cercetările moderne arată clar: betonarea râurilor nu rezolvă problema — ci o agravează.

Ce se întâmplă când râurile sunt încorsetate în beton

Studiile hidrologice ale US Geological Survey încă din secolul XX (Leopold & Wolman, 1960) au demonstrat că, atunci când un râu este constrâns între maluri de beton și albia sa este îndreptată, viteza curgerii apei crește brusc. Râul se transformă, practic, într-o conductă.

Același lucru se întâmplă și cu râul Bîc din Chișinău.

În timpul ploilor abundente, apa nu mai poate ieși în luncă și nu mai este reținută de vegetație sau soluri — ea se deplasează rapid în aval, cu o viteză periculoasă.

Cercetările recente (Brody et al., 2019, Journal of Environmental Management) confirmă că orașele cu râuri puternic canalizate suferă pagube mai mari în urma inundațiilor, mai ales în condițiile precipitațiilor extreme, tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.

Betonul nu absoarbe apa, nu o filtrează și nu răcește orașul. El doar accelerează curgerea și transferă problema mai departe, în aval.

De ce sunt „curățate” râurile, dacă ele au curs normal timp de milenii?

Problema principală nu constă în râuri ca atare, ci în îndreptarea lor.

În perioada sovietică, un număr mare de sectoare de râu au fost rectificate pentru extinderea terenurilor agricole, construirea de autostrăzi, căi ferate și alte infrastructuri.

Astăzi, în Republica Moldova, pentru „curățarea” a 1 km de râu se cheltuie între 800.000 și 1,5 milioane de lei. Aceste lucrări trebuie însă repetate periodic — iar costurile nu se termină niciodată.

Singura soluție durabilă este refacerea meandrelor naturale ale râurilor, nu adâncirea și îndreptarea lor continuă.

De ce râurile sunt meandrate în natură?

Râurile meandrează deoarece acesta este modul natural de disipare a energiei apei și de menținere a echilibrului dintre eroziunea malurilor și depunerea aluviunilor pe câmpii.

Meandrele:

  • încetinesc curgerea apei,

  • reduc riscul inundațiilor catastrofale,

  • susțin ecosistemele de luncă.

Îndreptarea râurilor, dimpotrivă, accelerează curgerea, duce la uscarea luncilor, distruge ecosistemele și mută riscurile de inundații mai jos pe cursul râului.

Ce fac râurile naturale — și de ce acest lucru funcționează

Râurile cu maluri naturale, vegetație și lunci funcționale se comportă complet diferit.

Platforma interguvernamentală IPBES (ONU, 2019) arată că malurile restaurate, zonele umede și luncile inundabile pot:

  • reduce vârfurile de viitură cu 20–40%,

  • încetini curgerea apei,

  • reîncărca apele subterane,

  • filtra poluanții înainte ca aceștia să ajungă în râu.

Exact aceste funcții lipsesc astăzi râului Bîc și multor râuri mici din Republica Moldova.

Natura este mai ieftină decât betonul și îndreptarea albiilor

Potrivit Băncii Mondiale (2019), fiecare 1 euro investit în infrastructură durabilă și bazată pe natură economisește până la 4 euro cheltuiți pentru înlăturarea consecințelor dezastrelor.

OECD (2020) subliniază că:

  • soluțiile din beton necesită reparații permanente,

  • costurile lor cresc odată cu fiecare inundație extremă,

  • acestea se adaptează slab la noile condiții climatice.

Pentru Chișinău, acest lucru înseamnă milioane de lei cheltuite nu pentru dezvoltarea orașului, ci pentru remedierea efectelor unor soluții depășite.

Râurile restaurate readuc viața

Studiul Palmer et al. (2010, Science) arată că restaurarea râurilor duce la:

  • revenirea populațiilor de pești,

  • creșterea numărului de păsări,

  • refacerea populațiilor de polenizatori,

  • îmbunătățirea calității apei în 3–5 ani.

Pentru râul Răut și afluenții săi, aceasta este o șansă de a restabili funcțiile ecosistemice pierdute din cauza îndreptării albiilor, defrișării malurilor și presiunii agricole.

Coridoarele riverane — „aer condiționat” natural pentru oraș

Zonele verzi de-a lungul râurilor nu sunt un „lux”, ci o necesitate climatică.

Conform revistei Urban Climate (Gunawardena et al., 2017), coridoarele verzi riverane:

  • reduc temperatura aerului cu 1–3°C,

  • diminuează efectul de insulă de căldură urbană.

Pentru Chișinău, care suferă tot mai des de valuri de căldură, restaurarea râului Bîc este o chestiune de sănătate publică și confort urban.

Lumea își schimbă deja abordarea — este timpul și pentru Moldova

În întreaga lume, orașele renunță la beton:

  • Germania și Țările de Jos implementează politica „Room for the River”,

  • Seul a demontat betonul și a restaurat râul Cheonggyecheon,

  • Franța investește masiv în renaturarea râurilor mici.

Adunarea Europeană a Așezărilor Eco 2025: Ucraina propune un nou model de unitate — Grija pentru Pământ!

Tag: Biodiversitate

Adunarea Europeană a Așezărilor Eco (European Ecovillage Gathering 2025) și-a confirmat anul acesta statutul de principal forum pentru cei care caută alternative la modelele tradiționale de societate.

Sute de participanți din 15 țări europene s-au reunit pentru a-și împărtăși experiențele, a discuta despre viitorul vieții ecologice și despre modul în care Așezările Eco pot răspunde provocărilor globale — de la criza climatică la tulburările sociale.

Partea centrală a fost întâlnirea liderilor rețelelor naționale de ecovilii. Aici s-au discutat nu doar practici ecologice, ci și dezvoltarea strategică a mișcărilor în diferite țări. „Comunitățile puternice nu înseamnă întotdeauna rețele puternice. Sunt niveluri diferite de coordonare și organizare a proceselor”, notează participanții.

Un element cheie a fost discuția despre valorile care unesc. Rețeaua ucraineană a prezentat propria sa concepție — „In Earth we trust”. După cum explică liderul GEN Ukraine, Maxim Zalevskyi, „ne unește grija pentru pământ. Aceasta este ceea ce nu generează contradicții în cadrul rețelei”. Acest vector — regenerarea pământului ca bază pentru refacerea comunităților și a oamenilor — a fost deosebit de relevant în Europa.

„Nu toate rețelele au astăzi un vector clar. Nu tuturor celor 15 țări le este ușor să împărtășească realizările lor. Rețelele puternice rămân în principal cele din vest”, recunoaște Zalevskyi.

Experiența ucraineană, în ciuda tuturor dificultăților războiului și crizei societății civile, a stârnit respectul colegilor. „Am păstrat activitatea rețelei. Apelurile noastre săptămânale nu și-au pierdut dinamica. Oamenii vor să meargă mai departe alături de noi. Am spus că sunt mândru că, indiferent de circumstanțe, am păstrat multiculturalismul, incluziunea și diversitatea ideologică a rețelei noastre. Aceasta este adevărata valoare europeană”, a adăugat el.

Dezvoltarea Așezării Eco în Moldova nu este la fel de intensă ca în unele țări europene și chiar ca în Ucraina vecină, așa că ar fi de dorit ca statul să acorde mai multă atenție acestei problematici. Astfel de comunități formează un colectiv conștient, restabilesc legătura cu natura, stimulează economiile locale și creează modele de viață durabilă, adaptabile în orice condiții. Dezvoltarea lor ajută la pregătirea oamenilor pentru provocările viitorului și consolidează reziliența socială și ecologică a țării.

Așezare ecologică VS Sat! Diferență șocantă de ecologicitate

Tag: Biodiversitate

Studentul ecolog Vladislav Sanduleac de la UTM (Campusul Agrar) a împărtășit rezultatele cercetării sale realizate în cadrul lucrării de curs. Concluziile sale s-au dovedit a fi neașteptate chiar și pentru el.

„De o săptămână sunt sub impresia celor descoperite în lucrarea mea. Mă bucură în mod special cunoștințele pe care le obțin la universitate. Se pare că ecologia este o știință foarte exactă, care permite evaluarea stării mediului înconjurător în cifre și coeficienți și identificarea clară a gradului de poluare și a soluțiilor pentru probleme”, a povestit Vladislav.

Potrivit studentului, datorită acestor cunoștințe el a înțeles cât de necesară este profesia de ecolog în lumea contemporană:

„Pentru orice sat sau afacere se poate elabora un proiect ecologic care să ajute la atragerea finanțării pentru îmbunătățirea mediului de viață. Este un instrument real al schimbării.”

Vladislav a remarcat și importanța pregătirii la UTM:
„Le recomand tinerilor să acorde atenție acestei specialități. La universitate s-a păstrat un colectiv profesoral puternic, care continuă cele mai bune tradiții ale fostei Universități Agrare”, a subliniat el.

Satul: cifre care șochează

Tema principală a lucrării lui Vladislav a fost cercetarea stării ecologice a unui sat din Moldova. Rezultatele au fost surprinzătoare.

„Ai zice că satul înseamnă natură și ecologie. Dar când am început să calculez indicatorii, imaginea s-a dovedit a fi cu totul alta”, povestește studentul.

El a constatat că un sat standard cu 1000 de gospodării produce anual circa 700 de tone de bălegar.
„Acest bălegar ar putea deveni un îngrășământ valoros dacă ar funcționa un sistem de compostare. Dar, de fapt, cea mai mare parte ajunge în sol și poluează apa din fântâni. O parte este transportată la gropile de gunoi, unde se amestecă cu plastic și chimicale, otrăvește solul și adesea mocnește sau arde”, a explicat Vladislav.

Situația este agravată de utilizarea necontrolată a pesticidelor, ceea ce duce la moartea în masă a albinelor.

„Satul este lipsit de biodiversitate: aici sunt în principal pomi fructiferi, nuci și grădini. Plantele și animalele de pădure nu au unde să trăiască. Aratul adânc și lipsa fâșiilor forestiere contribuie la eroziune — fertilitatea este dusă de vânt și ploi”, a adăugat el.

Așezarea ecologică: standarde europene pe pământ moldovenesc

Comparând situația cu o așezare ecologică, Vladislav a observat o imagine complet diferită.

„O așezare ecologică cu o suprafață de 40 de hectare, unde circa 20 de familii gospodăresc pe loturi de la 1 la 2,7 hectare, mi-a devenit un exemplu de armonie cu natura”, a menționat el.

Potrivit lui:
2/3 din suprafața fiecărui lot este ocupată de grădini-forestiere permaculturale, unde biodiversitatea prosperă, inclusiv specii din Cartea Roșie.

Solul nu este arat și este protejat de vegetație împotriva eroziunii. Pe unele loturi s-au aplicat terasări, s-au creat ecosisteme acvatice pentru păsări și pești.

În așezare nu există gropi de gunoi și nici vite mari, astfel că solul nu este poluat cu deșeuri.
Nu se utilizează pesticide și substanțe chimice — se aplică îngrășăminte naturale și organisme bio.
Apicultura este dezvoltată, ceea ce are un efect benefic asupra polenizării plantelor.

„Acest exemplu a întrunit cele mai înalte standarde europene: de adaptare la schimbările climatice, creștere a biodiversității și ecologizare a vieții omului. O astfel de experiență trebuie studiată și răspândită în toată țara”, consideră Vladislav Sanduleac.

Așezare ecologică în Moldova: un exemplu pentru întreaga țară

Tag: Biodiversitate

În condițiile actuale, când problema dezvoltării durabile și a protecției mediului devine tot mai actuală, în mediul academic apar lucrări care descriu exemple unice de realizare cu succes a proiectelor ecologice.

Un astfel de exemplu este așezarea ecologică din comuna Codreanca, raionul Strășeni, descrisă detaliat în lucrarea de an a studentului ecologist de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vladislav Sanduleac („Caracteristica componentelor de mediu și măsuri de protecție a unor resurse în comuna Codreanca, raionul Strășeni”, 2025).

Potrivit cercetărilor autorului, proiectul așezării ecologice din Codreanca a fost inițiat în anul 2003. Astăzi, pe un teritoriu cu o suprafață de 40 de hectare, aproximativ 20 de familii gospodăresc după principii de permacultură și restaurare a biodiversității. Fiecare familie deține între 1 și 2,7 hectare de teren, creând așa-numitele moșii care îmbină practicile agricole tradiționale cu abordările ecologice moderne.

Studentul ecologist explică originea științifică a noțiunii „așezare ecologică”: „Termenul Așezare Ecologică a fost introdus în circulația științifică de către profesorul Institutului Tehnologic din Georgia, George Ramsey, în cadrul prezentării sale din anul 1978 „Aplicarea energiei pasive pentru mediul artificial” la Prima Conferință Mondială privind Energia, organizată de Asociația Inginerilor Energeticieni. Ramsey susținea că problemele legate de utilizarea excesivă a energiei nu țin de tehnologie, ci de stilul de viață al populației.”

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac prezintă și unele date istorice despre dezvoltarea așezărilor ecologice în Moldova și în lume: „În 1991 a fost creată Rețeaua Globală a Așezărilor Ecologice (Global Ecovillage Network, GEN). În 2001, GEN a obținut statut de consultant special pe lângă Consiliul Economic și Social al ONU (UN-ECOSOC) și a devenit partener al Institutului ONU pentru formare și cercetare.”

„Astăzi, în diverse țări sunt elaborate legi care încurajează dezvoltarea așezărilor ecologice și deja peste 10 000 de astfel de așezări sunt înregistrate în baza legislației privind cooperativele, protecția biodiversității, organizațiile non-profit și planificarea urbană în Europa, America și Australia. De asemenea, în Rusia, în anul 2013, a fost adoptată o lege regională a regiunii Belgorod privind moșiile familiale, care reglementează acordarea gratuită a terenurilor de 1 ha pe o perioadă de 49 de ani pentru crearea gospodăriilor familiale durabile.” – explică autorul lucrării.

Vladislav Sanduleac oferă și unele date: „Pe teritoriul așezării ecologice din comuna Codreanca, pe parcursul a 20 de ani, s-au format loturi cu păduri-livezi permaculturale, unde plantațiile ocupă între 15% și 60% din teritoriu, ceea ce corespunde celor mai bune valori de împădurire din țările Europei. Aici nu sunt utilizate pesticide și îngrășăminte chimice, apicultura se dezvoltă activ, iar deșeurile organice sunt compostate și utilizate ca îngrășământ.”

O atenție deosebită în proiect este acordată conservării și sporirii numărului speciilor locale de floră și faună. Teritoriul așezării a devenit un refugiu pentru fazani, prepelițe, iepuri, arici, precum și pentru specii rare de plante incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Un aspect nu mai puțin important, potrivit lui Vladislav Sanduleac, este utilizarea energiei solare: pe teritoriu sunt instalate stații electrice solare, ceea ce asigură autonomia energetică a așezării ecologice.

Partea de analiză a lucrării subliniază că așezarea ecologică din Codreanca corespunde pe deplin convențiilor internaționale de mediu, inclusiv Convenției privind biodiversitatea și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Mai mult, proiectul este inclus în Global Ecovillage Network, ceea ce confirmă recunoașterea sa la nivel internațional.

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac formulează recomandări concrete pentru primăria satului Codreanca. Experiența așezării ecologice din comuna Codreanca poate deveni baza implementării unor inițiative similare în întreaga Moldovă, contribuind la restaurarea naturii, dezvoltarea economiei verzi și formarea unei noi conștiințe ecologice în țară, iar pentru Codreanca poate constitui fundamentul dezvoltării turismului ecologic.

Acest proiect demonstrează că dezvoltarea durabilă este posibilă chiar și în comunitățile rurale mici, dacă sunt unite eforturile locuitorilor, autorităților locale și ale comunității ecologice.

Versiunea completă a lucrării poate fi consultată la linkul:

drive.google.com

Cum poate învăța Moldova din experiențele europene pentru combaterea schimbărilor climatice

Tag: Biodiversitate

Uniunea Europeană are o influență pozitivă asupra Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Este vorba atât de asistența politică oferită, cât și cea tehnică. Moldova nu trebuie să acționeze de una singură. Este oportun să preia practicile europene în acest proces de trecere de la o economie bazată pe poluare și folosirea energiei fosile spre o economie verde, durabilă.

Declarațiile aparțin co-liderului național al Proiectului Green Agenda, Iordanca Rodica Iordanov, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.

„O tranziție verde ar în semna preluarea acestor experiențe și preluarea cadrului normativ și tehnic, adaptat la situația Moldovei. Noi nu putem să-l copiem pentru că avem specificul țării, specificul geografic și specificul climatic”, a menționat Iordanca Rodica Iordanov. Iar cu resursele financiare pe care le are, Republica Moldova nu va face față acestui proces sau va face față, dar într-un termen foarte lung. În aceste condiții, sprijinul european este valoros. UE susține Moldova în acest proces prin diferite forme, granturi, credite, a remarcat experta.

Lipsa pădurilor, spune Iordanca Rodica Iordanov, influențează decisiv schimbările climatice. Iată de ce trebuie să fie găsit echilibrul între confort și protejarea ecosistemului. În cazul în care se defrișează pădurile, apar inclusiv riscurile de alunecări de teren, secetă, ploi torențiale.

„Acum se observă și o tendință. Se declară de fiecare dată, când avem criză energetică, că nu vom avea destul lemn de foc și trebuie cetățeanul susținut și deschidem tăierile. Această abordare nu este constructivă și nu este una în favoarea protecției mediului și reducerii impactului de schimbări climatice”, a menționat co-liderul național al Proiectului Green Agenda.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni. 82% dintre respondenți consideră defrișările drept principala cauză a schimbărilor climatice. 57% la sută dintre cei chestionați susțin că atât factorii naturali, cât și activitatea umană contribuie la schimbările climatice.

Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.

Eco-activiștii cer transparență în proiectele de restaurare a pădurilor

Tag: Biodiversitate

Republica Moldova va primi în curînd 200 de milioane de euro pentru sădirea pădurilor și atunci există doar două opțiuni: ori vom deveni o țară europeană frumoasă, prosperă, ori nu vom vedea nici păduri, nici bani.

Această opinie a fost exprimată activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la facultatea de ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac relatează Noi.md.

El a spus că există un motiv imens pentru îndoieli, iar motive pentru a pune la îndoială activitatea Moldsilva oferă rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Cel mai recent dintre acestea se referă la probleme precum: nereguli în distribuirea subvențiilor, lipsă de transparență și control, nereguli în procesul de autorizare a tăierilor, prețuri netransparente, nereguli în distribuirea lemnului de foc, depășirea limitelor stabilite, defecte în metodologia de stabilire a prețurilor, nereguli în mecanismul de distribuire a subvențiilor.

„Exploatarea ilegală a pădurilor este o poveste aparte. Ultimii care au furat păduri în valoare de 2-4 milioane de lei au fost amendați cu 67.500 de lei. Se pare că statul a creat condiții favorabile pentru furtul pădurilor, mai ales cînd silvicultorii au salarii mizere. Îndrăznesc să spun că dacă toate aceste încălcări există, ele vor afecta și acele 200 de milioane de bani din creditele europene”, a declarat activistul de mediu.

Potrivit lui, astfel de cazuri au fost deja menționate în presă la plantarea puieților. De exemplu, auditorii au vizitat ocolul silvic Vadul-lui-Vodă, unde, potrivit documentelor, au fost plantați 1 866 de salc]mi pe o suprafață de 0,8 hectare. Dar auditorii au avut suspiciuni că această lucrare nu a fost efectuată. Ei au prezentat fotografii în care se vede iarbă și tufișuri în loc de pădure și copaci.

„S-ar părea că este de datoria ministrului să facă ordine în instituțiile care se află în subordinea sa, dar ministrul, dimpotrivă, apără agenția Moldsilva în toate modurile posibile, înregistrînd clipuri video în care aduce dovezi împotriva informațiilor false. Într-unul dintre videoclipurile sale, el ține în mîini niște hîrtii, afirmând că acestea sînt documente pentru defrișare legală și că aceste documente vor apărea pe site-ul Moldsilva în termen de o săptămînă. A trecut deja o lună și aceste documente nu au apărut. Poate că vor exista experți care vor explica de ce documentele nu sînt publicate în domeniul public, sau ministrul însuși va preciza acest lucru?”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că site-ul web al agenției face referire la cel mai recent studiu realizat în 2010.

„Din cîte înțeleg, din cauza schimbărilor climatice globale, este necesar un studiu pentru a înțelege exact cîtă pădure ne putem permite să tăiem și cîtă trebuie păstrată din cauza schimbărilor globale. Iar Moldsilva cel mai probabil lucrează după vechile sisteme sovietice, cînd logica statului era creșterea producției, extragerea mineralelor și resurselor naturale, dar nu și adaptarea la secetă. Poate vom putea găsi experți sau să-l întrebăm pe ministru dacă ministerul intenționează să studieze ultimele tendințe și să adapteze tăierile de pădure în vederea combaterii arșiței și secetei?”, se întreabă activistul de mediu.

Potrivit lui, dacă ei spun că intenționează să planteze o mulțime de copaci în acest scop, atunci au întîrziat prea mult cu plantarea. Acei copaci pe care îi vor planta vor da rezultate peste zeci de ani.

„Iar noi avem nevoie deja ieri! Și de aceea conservarea copacilor bătrîni, care astăzi dau umbră și rețin umiditatea în sol, este singura opțiune adevărată pentru a combate seceta astăzi, dar nu peste 30 de ani”, a subliniat Vladislav Sanduleac

Care este secretul copacilor bătrîni?

Tag: Biodiversitate

Primăvara trecută, guvernul Moldovei a aprobat un nou Cod Silvic, iar vara, toți au fost surprinși de o caniculă cumplită. Iar pentru vara aceasta, se prognozează din nou o căldură record și secetă. Ce ne protejează de arșiță și secetă în acest nou cod? Nimic…

Cum se vede, codul nu a fost scris pentru a combate schimbările climatice iminente, ci pentru a corespunde noilor standarde europene.

Standardele europene-s bune, însă pentru noi – prea mici. Dacă în unele țări europene pădurile acoperă 75% din teritoriu, apoi în țara noastră -11%, indicele cel mai prost în Europa. De aceea trebuie să multiplicăm de multe ori sfaturile europenilor și să creăm legi mai îndrăznețe, care cu adevărat vor restabili pădurile noastre și vor putea contracara schimbările climatice, da nu să le adoptăm pentru a raporta Comisiei Europene.

Iar pentru Moldova cea mai îndrăzneață decizie, despre care au vorbit de multe ori experții, este interzicerea completă a defrișărilor.

Biologul Valeriu Arvat ne-a explicat rolul important, pe care îl joacă rădăcinile arborilor bătrîni în menținerea umezelii în sol și în lupta cu seceta.

La noi, aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, care pot salva solul de secetă. Pădurarii taie copacii prea repede, iar așa-numiții „copaci copți” devin din ce în ce mai tineri.

Care este secretul copacilor bătrîni? Copacii funcționează ca niște pompe uriașe, care ridică apa din straturile inferioare ale solului spre cele superioare, precum și ca baterii, ce pot reține în straturile superioare ale solului umiditatea provenită în urma ploilor. Copacii tineri, spre deosebire de cei bătrîni, doar consumă apa din sol, și numai cei bătrîni au capacitatea de a o trage în sus și a o reține în straturile superioare.

Copacii, ca tot ce e viu pe planetă, constau din carbon și, potrivit biologului Valeriu Arvat, fiecare moleculă de carbon poate menține maximum patru molecule de apă. Studiind relația dintre compoziția solului și starea de sănătate a plantei după metoda medicului american Carey Reams, specialistul moldovean a obținut roade agricole bogate în conținut și de înaltă calitate.

Biologii cunosc: pentru ca o plantă să participe la fotosinteză, e nevoie de trei componente: apă, dioxid de carbon (CO2) și energia luminii (solare), care în cele din urmă oferă copacilor zahăr (glucoză) și oamenilor oxigen (O2).

De exemplu, pentru a construi o moleculă de glucoză e nevoie de 12 atomi de hidrogen. Da hidrogenul ajunge în plantă din apă, prin rădăcini. De aceea, pentru ca planta să se dezvolte, ea este nevoită să tragă și să mențină apa.

Potrivit lui Valeriu Arvat, plantele mici nu sunt capabile să atragă apa din straturile inferioare ale solului, iar dacă straturile superioare se usucă, planta se usucă și ea. Și numai copacii bătrîni, seculari, pot să ridice apa în straturile superioare ale solului, și astfel să ofere umiditate dătătoare de viață plantelor tinere și chiar să umple izvoarele și fîntînile oamenilor. În plus, copacii bătrîni au o coroană mai densă, umbresc mai bine solul și previn evaporarea excesivă a umidității.

Dar pentru că în cele 11% de păduri ale noastre aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, ne aflăm în pragul unui colaps climatic grav. Și pentru a nu transforma Moldova într-un deșert african, trebuie să fie interzisă total tăierea copacilor pentru mulți ani înainte, astfel ca în Moldova să poată reapărea copacii seculari cu un sistem de rădăcini adînci.

Mai jos aducem niște informații importante. Poate că membrii guvernului le vor citi și vor scrie legile potrivite, și atunci rîurile mici ale Moldovei se vor umple, Nistrul va deveni mai adînc, iar noi vom înceta să ne sufocăm din cauza căldurii excesive.

Mecanismul ridicării capilare a apei:

1. Unii copaci, în special cei care cresc în regiuni aride sau semiaride, au rădăcini care pot pătrunde la adîncimi considerabile, uneori ele ajung și la apele subterane. Astfel de rădăcini se numesc rădăcini pivotante, sau profunde.

2. Aceste rădăcini pot să extragă apă din acviferele solului, în care rădăcinile altor plante nu pot pătrunde. Acest lucru este deosebit de important în perioadele de secetă, în care straturile superioare ale solului se usucă.

3. Prin rădăcinile de suprafață, copacii cu rădăcini adînci pot elibera o parte din apa absorbită în straturile superioare ale solului. Acest proces se numește redistribuire hidraulică.

4. Apa eliberată de copac în straturile superioare ale solului devine disponibilă pentru plantele cu rădăcini mai la suprafață. Acest lucru este deosebit de important în ecosistemele cu concurență mare pentru apă.

5. Redistribuirea hidraulică ajută la menținerea microclimei și a biodiversității, oferind acces la apă pentru arbuști și alte plante, care nu pot ajunge la acviferele din profunzimi.

6. Cercetările arată, că în regiunile aride cca 30% din apa absorbită de rădăcinile adînci ale copacilor poate fi redistribuită în straturile superioare ale solului, îmbunătățind echilibrul hidric al ecosistemului. De exemplu, stejarii, care au rădăcini adînci, susțin multe alte specii de plante, mai ales dacă în timpul verii apele de suprafață seacă.

Vladislav Sanduleac,

activist de mediu

Defrișarea pădurilor continuă să crească, în ciuda promisiunilor globale. Cum reacționează Moldova?

Tag: Biodiversitate

Știrile din ultimele luni avertizează despre schimbări serioase:

„Ne așteaptă o perioadă cu temperaturi ridicate, care va dura aproximativ 80 de zile”, a declarat expertul Sergiu Dobrojean;

„Debitul pe segmentul moldovenesc al Nistrului rămâne la 100 m3/s.” – împărtășește observațiile doctorul în științe Ilia Trombițchi.

Au trecut deja mai mult de trei ani de la summitul climatic COP26 din 2021, când 140 de țări, inclusiv Moldova, au semnat declarația privind stoparea defrișărilor globale până în 2030. Totuși, datele recente arată că situația se agravează.

Conform raportului Forest Declaration Assessment 2024, anul trecut au fost distruse 6,4 milioane de hectare de pădure la nivel mondial. Alte peste 62 de milioane de hectare au fost afectate de degradare din cauza tăierilor, construcției de infrastructură și incendiilor. Printre cauzele principale se numără creșterea cererii pentru carne, soia, ulei de palmier și nichel.

Moldova, deși nu face parte din țările cu păduri tropicale, se confruntă și ea cu problema despăduririi.

Unul dintre cele mai recente cazuri, conform procuraturii, implică trei bărbați care au încercat să fure peste 4000 m³ de lemn în raionul Anenii Noi, ceea ce echivalează (pentru pădure tânără sau matură) cu aproximativ 4000 sau 12 000 de arbori tăiați, respectiv 0,4 sau 1,5 hectare de pădure continuă, echivalentul a 2 – 4 milioane lei moldovenești. Ca pedeapsă pentru daunele provocate, aceștia vor primi doar o amendă de 67 500 de lei!!! Astfel, prin sancțiuni minime, statul creează condiții avantajoase pentru furtul de lemn în Moldova!

Pe site-ul Moldsilva, ultimele cercetări sunt marcate cu anul 2010, ceea ce arată că organizația, cel mai probabil, rămâne în urmă în activitatea sa față de indicatorii în continuă schimbare ai climei.

Organizația este de asemenea supusă criticilor constante din partea experților și cetățenilor din cauza lipsei de transparență în raportare: câți arbori au fost tăiați și unde au fost vânduți? Ce suprafață în hectare reprezintă acest volum și în ce măsură suprafața împădurită depășește suprafața defrișată?

Temerile cetățenilor și ale experților au fost confirmate de ultimul audit extern la sfârșitul anului 2023, când Curtea de Conturi a verificat utilizarea a 50,2 milioane de lei alocați către Moldsilva. Auditul a constatat:

• Lipsa criteriilor clare de distribuție a lemnului de foc, ceea ce a dus la includerea în listele de beneficiari a mai multor membri ai aceleiași familii și persoane cu surse alternative de încălzire;
• Unele întreprinderi, cum ar fi „Administrația de Stat a Drumurilor”, nu au raportat volumele de lemn colectate și nici distribuția acestora;
• Mecanismul de formare a prețurilor la lemnul de foc a fost considerat defectuos, contribuind la creșterea nejustificată a prețurilor și la reducerea accesibilității combustibilului pentru populație.

Există exemple izolate în lume care oferă speranță, dar per ansamblu situația se înrăutățește!

În Brazilia, datorită eforturilor noului guvern, defrișările din bazinul Amazonului au scăzut cu 62% într-un an. Totuși, în savana Cerrado – un alt biom important – rata defrișărilor a crescut cu 68%. Indonezia, care anterior înregistrase progrese în limitarea defrișărilor, arată din nou o creștere – cu 57% într-un an.

Specialiștii subliniază: măsurile voluntare sunt ineficiente, este nevoie de reglementări stricte și finanțare internațională pentru protejarea pădurilor. În UE se planifică introducerea unei interdicții asupra importului de produse asociate cu defrișările – cafea, cacao, mobilă.

În Moldova, în ciuda faptului că are una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, nu se introduc interdicții noi, ci se continuă tăierea stejarilor pentru fabricile de mobilă și producția internă.

Deși există inițiative orientate spre refacerea pădurilor, campania națională de împădurire își propune să crească ponderea pădurilor până la 15% din suprafața totală a țării (în prezent este în jur de 11%), experții subliniază că acest lucru nu este suficient – este necesară înăsprirea responsabilității pentru tăierile ilegale și consolidarea controlului asupra utilizării terenurilor.

Unii experți și activiști de mediu cer chiar interzicerea totală a defrișărilor pe întreg teritoriul țării pentru următorii 10 ani.

Ministerul Mediului nu comentează aceste declarații, însă renunțarea la defrișări este unul dintre obiectivele principale ale COP29, al cărei membru este și Republica Moldova. Dar dacă într-adevăr Moldova își asumă acest obiectiv – nu se știe! Reprezentanții oficiali nu au comentat în niciun fel această țintă a conferinței COP29.

Mai avem doar șase ani până la termenul global – anul 2030. Dacă vom continua să închidem ochii la defrișări, Moldova riscă să rămână fără protecție naturală împotriva secetelor, eroziunii și schimbărilor climatice.

De ce Moldova este săracă? Povestea unui stejar cât greutatea lui în aur!

Tag: Biodiversitate

Comorile ecologice de sub picioarele noastre sunt adesea subevaluate.

Pe fundalul schimbărilor climatice, secetelor și instabilității sociale, studentul Facultății de Ecologie, Vladislav Sanduleac, împărtășește pe Facebook reflecții care surprind prin exactitatea calculelor și evidența concluziilor. El povestește despre un stejar — simbol viu al unei bogății durabile, care aduce Moldovei de zeci de ori mai multă valoare decât lemnul ce ar putea fi tăiat din el.

„Un stejar matur moldovenesc, în jur de 100 de ani, aduce statului și cetățenilor noștri un profit colosal:

  1. Produce în jur de 100–150 kg de oxigen pe an, suficient pentru respirația a 2–4 persoane. Cât valorează o viață sănătoasă pentru 2–4 moldoveni – calculați voi înșivă.
    Am găsit o butelie medicală cu oxigen de 10 litri – 5000 lei. Deci aproximativ 50 000 lei pe an, echivalent în butelii. Sau 5 000 000 lei în 100 de ani.” – remarcă Vladislav.

Doar oxigenul îl transformă deja pe stejar într-o comoară adevărată. Dar nu se oprește aici.

„2. Stejarul este un aparat de aer condiționat natural. Evaporă până la 400 litri de apă pe zi vara, răcind și umidificând aerul pe care îl respiră aceiași 2–4 moldoveni.
Să calculăm doar vara – 90 de zile.
400 litri = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.
Funcționarea unui AC la minim 10 kWh pe zi = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.”

Nu este doar umbră – este microclimat, gratuit și de neînlocuit.

Studentul completează tabloul astfel:
„3. Coroana sa poate oferi umbră pe o suprafață de până la 200 m² (2 ari) și răcește temperatura aerului cu 3–7°C. Și asta este mai mult decât suficient pentru a combate încălzirea globală și a reduce cazurile de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune — pentru aceiași 2–3 moldoveni.
Cât valorează să mai trăiești încă o vară pentru cineva dintr-un grup de risc? Eu cred că este neprețuit!”

Este imposibil să nu fii de acord — viețile sunt salvate sub coroanele copacilor. Dar și solul, și apa sunt protejate.

„4. Rădăcinile stejarului rețin și filtrează până la 1000 litri de apă la o ploaie torențială și extrag apă din straturile adânci ale solului, mărind umiditatea acestuia — extrem de important pentru aceiași 2–4 moldoveni într-o țară agrară.
În plus, prin încetinirea scurgerii apei, stejarul previne eroziunea solului.
Cât costă un puț secat într-un sat, folosit de o viață întreagă de 2–4 familii? Mai adăugăm lejer 360 000 lei pentru 100 de ani de irigare în lipsa umidității din sol.”

Stejarul este ecosistem, protecție a solului și sursă de viață.

„5. Un singur stejar poate susține până la 500 de specii de insecte, ciuperci, păsări și mușchi. Este un ecosistem în miniatură — de la furnici până la bufnițe.
Asta pentru că produce între 10 și 50 de mii de ghinde pe an, fiind o masă bogată pentru veverițe, mistreți, păsări și cerbi. Nici nu mă apuc să calculez asta!
Un sac de compost costă 250 lei. Stejarul produce 5 cm de compost în 10 ani. Și anual, 30–80 kg de materie organică bogată în potasiu, fosfor, azot – ce sprijină dezvoltarea microflorei solului.”

Și acum concluzia — șocantă:

„Total minim estimat pe 100 de ani: 6 300 000 lei.
Asta înseamnă aproximativ 3,5 kg de aur. Cam 1 kg de aur pentru fiecare moldovean dintre acei 2–4 din poveste)))”

Sună ca o poveste, dar este bazată pe date. Și ca orice poveste, are și un antagonist – gândirea pe termen scurt.

„Și acum atenție: povestea a doua, intitulată 3,14-Ț!!!
Ocolul silvic primește dintr-un stejar crescut timp de 100 de ani în jur de 3 metri cubi de lemn de calitate. Dacă mai investim energie, muncă, transport, debitare și uscare — la 12 000 lei/mc, se obțin 36 000 lei.
Dar dacă scădem toate cheltuielile, rămân firimituri pentru bieții lucrători.
Și de aici – toată Moldova e săracă, cu un astfel de mod de a trata bogățiile sale naturale!”

Fotografia adăugată postării a fost preluată din blogul lui V. Costiuc. „Videoul lui a devenit viral, nu aveam cum să trec cu vederea”, adaugă Vladislav.

Această poveste nu este doar o viziune poetică a unui ecologist, ci un calcul real al bogățiilor naturale subapreciate ale țării. Poate că exact astfel de istorii vor schimba modul de gândire al celor care iau astăzi decizii despre defrișările din Moldova.