De ce betonarea râurilor și „curățarea” lor sunt o greșeală pentru Chișinău și Republica Moldova (studii)

Tag: protecția naturii

Timp de decenii, orașe din întreaga lume, inclusiv Chișinăul, au încercat să „domolească” râurile prin betonare și îndreptarea albiilor. Se credea că canalizarea râurilor va preveni inundațiile, va îmbunătăți drenajul și va facilita dezvoltarea urbană. Totuși, cercetările moderne arată clar: betonarea râurilor nu rezolvă problema — ci o agravează.

Ce se întâmplă când râurile sunt încorsetate în beton

Studiile hidrologice ale US Geological Survey încă din secolul XX (Leopold & Wolman, 1960) au demonstrat că, atunci când un râu este constrâns între maluri de beton și albia sa este îndreptată, viteza curgerii apei crește brusc. Râul se transformă, practic, într-o conductă.

Același lucru se întâmplă și cu râul Bîc din Chișinău.

În timpul ploilor abundente, apa nu mai poate ieși în luncă și nu mai este reținută de vegetație sau soluri — ea se deplasează rapid în aval, cu o viteză periculoasă.

Cercetările recente (Brody et al., 2019, Journal of Environmental Management) confirmă că orașele cu râuri puternic canalizate suferă pagube mai mari în urma inundațiilor, mai ales în condițiile precipitațiilor extreme, tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.

Betonul nu absoarbe apa, nu o filtrează și nu răcește orașul. El doar accelerează curgerea și transferă problema mai departe, în aval.

De ce sunt „curățate” râurile, dacă ele au curs normal timp de milenii?

Problema principală nu constă în râuri ca atare, ci în îndreptarea lor.

În perioada sovietică, un număr mare de sectoare de râu au fost rectificate pentru extinderea terenurilor agricole, construirea de autostrăzi, căi ferate și alte infrastructuri.

Astăzi, în Republica Moldova, pentru „curățarea” a 1 km de râu se cheltuie între 800.000 și 1,5 milioane de lei. Aceste lucrări trebuie însă repetate periodic — iar costurile nu se termină niciodată.

Singura soluție durabilă este refacerea meandrelor naturale ale râurilor, nu adâncirea și îndreptarea lor continuă.

De ce râurile sunt meandrate în natură?

Râurile meandrează deoarece acesta este modul natural de disipare a energiei apei și de menținere a echilibrului dintre eroziunea malurilor și depunerea aluviunilor pe câmpii.

Meandrele:

  • încetinesc curgerea apei,

  • reduc riscul inundațiilor catastrofale,

  • susțin ecosistemele de luncă.

Îndreptarea râurilor, dimpotrivă, accelerează curgerea, duce la uscarea luncilor, distruge ecosistemele și mută riscurile de inundații mai jos pe cursul râului.

Ce fac râurile naturale — și de ce acest lucru funcționează

Râurile cu maluri naturale, vegetație și lunci funcționale se comportă complet diferit.

Platforma interguvernamentală IPBES (ONU, 2019) arată că malurile restaurate, zonele umede și luncile inundabile pot:

  • reduce vârfurile de viitură cu 20–40%,

  • încetini curgerea apei,

  • reîncărca apele subterane,

  • filtra poluanții înainte ca aceștia să ajungă în râu.

Exact aceste funcții lipsesc astăzi râului Bîc și multor râuri mici din Republica Moldova.

Natura este mai ieftină decât betonul și îndreptarea albiilor

Potrivit Băncii Mondiale (2019), fiecare 1 euro investit în infrastructură durabilă și bazată pe natură economisește până la 4 euro cheltuiți pentru înlăturarea consecințelor dezastrelor.

OECD (2020) subliniază că:

  • soluțiile din beton necesită reparații permanente,

  • costurile lor cresc odată cu fiecare inundație extremă,

  • acestea se adaptează slab la noile condiții climatice.

Pentru Chișinău, acest lucru înseamnă milioane de lei cheltuite nu pentru dezvoltarea orașului, ci pentru remedierea efectelor unor soluții depășite.

Râurile restaurate readuc viața

Studiul Palmer et al. (2010, Science) arată că restaurarea râurilor duce la:

  • revenirea populațiilor de pești,

  • creșterea numărului de păsări,

  • refacerea populațiilor de polenizatori,

  • îmbunătățirea calității apei în 3–5 ani.

Pentru râul Răut și afluenții săi, aceasta este o șansă de a restabili funcțiile ecosistemice pierdute din cauza îndreptării albiilor, defrișării malurilor și presiunii agricole.

Coridoarele riverane — „aer condiționat” natural pentru oraș

Zonele verzi de-a lungul râurilor nu sunt un „lux”, ci o necesitate climatică.

Conform revistei Urban Climate (Gunawardena et al., 2017), coridoarele verzi riverane:

  • reduc temperatura aerului cu 1–3°C,

  • diminuează efectul de insulă de căldură urbană.

Pentru Chișinău, care suferă tot mai des de valuri de căldură, restaurarea râului Bîc este o chestiune de sănătate publică și confort urban.

Lumea își schimbă deja abordarea — este timpul și pentru Moldova

În întreaga lume, orașele renunță la beton:

  • Germania și Țările de Jos implementează politica „Room for the River”,

  • Seul a demontat betonul și a restaurat râul Cheonggyecheon,

  • Franța investește masiv în renaturarea râurilor mici.

Zona din jurul izvorului Tamara a fost curățată de deșeuri!

Tag: protecția naturii

Activiștii ecologiști ai organizației „Pădurea Noastră” s-au adunat în Parcul Valea Morilor și au organizat o acțiune amplă de curățenie în pădurea din jurul izvorului Tamara, precum și la izvorul în sine — îndepărtând plasticul și alte deșeuri.

Organizatorii adresează mulțumiri sincere fiecărui participant la acțiune — sunteți adevărați eroi!

De această dată, Pretura sectorului Centru a pus la dispoziția voluntarilor mănuși, saci pentru gunoi și șervețele. Mulțumiri speciale pretorului Vlad Hîncu pentru sprijin și colaborare.

Echipa „Pădurea Noastră” mulțumește în mod deosebit sponsorului general — organizația People in Need Moldova și proiectului „Societate civilă durabilă în țările Parteneriatului Estic”. Acest proiect regional este implementat de People in Need, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul Programului de Cooperare „Transition”.

Serviciile municipale din Chișinău au început să taie copacii uscați, nu pe cei vii

Tag: protecția naturii

„Pădurea Noastră” îndeamnă locuitorii să contribuie la protejarea spațiilor verzi

La Chișinău au început, în sfârșit, lucrările de înlăturare a copacilor uscați și periculoși, problemă asupra căreia organizația ecologică „Pădurea Noastră” a atras atenția de mult timp. Activistii își exprimă speranța că serviciile municipale vor continua această activitate și vor opri practica tăierii copacilor sănătoși, contribuind astfel la păstrarea zonelor verzi din oraș.

„Am fost auziți! Sperăm că vor continua în același spirit și vor înceta să mai taie copacii vii”, notează reprezentanții organizației.

Potrivit „Pădurea Noastră”, lucrările de tăiere a copacilor uscați se desfășoară în prezent inclusiv în sectorul Buiucani, unde serviciile comunale înlătură trunchiurile uscate care prezintă pericol.

Organizația îndeamnă locuitorii orașului să se alăture eforturilor comune de protejare a copacilor vii, ajutând autoritățile să se concentreze pe înlăturarea arborilor uscați și periculoși. În acest scop, „Pădurea Noastră” roagă locuitorii să trimită fotografii și locațiile copacilor uscați din Chișinău. Datele colectate vor fi transmise periodic către Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” pentru a facilita formarea listelor de intervenții necesare.

Astfel, subliniază ecologiștii, nu doar că vor fi făcute străzile mai sigure prin eliminarea ramurilor periculoase, dar vor fi protejați copacii sănătoși, asigurând Chișinăului aer curat și umbră, aspecte esențiale în contextul schimbărilor climatice.

ONG-urile avertizează: modificările propuse la Legea privind emisiile industriale pun în pericol sănătatea populației și protecția mediului

Tag: protecția naturii

Mai multe organizații neguvernamentale din Republica Moldova trag un semnal de alarmă privind modificările propuse la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, avertizând că acestea pot afecta grav calitatea aerului, apei și solului, dar și sănătatea cetățenilor.

Avertizarea vine într-un aviz elaborat de EcoContact și semnat de 30 de ONG-uri (lista fiind în actualizare).

Potrivit documentului, eliminarea unor prevederi și anexe esențiale din lege ar permite unor activități poluante să funcționeze fără control strict sau autorizație de mediu din partea statului. Printre activitățile care ar putea fi excluse din regimul de autorizare se numără fermele zootehnice, unitățile din industria alimentară, stațiile de tratare a apei, comerțul cu substanțe chimice și deșeuri – toate cu potențial mare de poluare.

Experții subliniază că, dacă aceste modificări vor fi adoptate, multe ferme, fabrici și unități industriale vor putea activa fără autorizație de mediu, ceea ce va îngreuna controlul și prevenirea poluării apelor, aerului și solului, crescând riscurile asupra sănătății publice și a mediului. Excluderea acestor activități din Anexa nr. 2 și eliminarea completă a Anexei nr. 3 creează un vid legislativ periculos, care afectează capacitatea statului de a proteja dreptul cetățenilor la un mediu sănătos, sigur și durabil.

EcoContact subliniază că modificările propuse contravin legislației Uniunii Europene, deja transpuse în dreptul național, precum și acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, punând în pericol procesul de integrare europeană.

De asemenea, documentul atrage atenția că aceste modificări sunt promovate printr-un amendament la un proiect de lege deja votat în prima lectură, unde singura legătură cu actele modificate este doar „domeniul mediului”, fără consultarea publicului, a autorităților locale și fără o analiză detaliată a impactului asupra mediului și sănătății. Mai exact, amendamentele la Legea privind emisiile industriale au fost adăugate la un proiect care inițial se referea exclusiv la modificarea Legii apelor nr. 81 din 19 martie 2025, deja adoptat în prima lectură.

Potrivit ONG-urilor, această abordare nu reprezintă o simplificare a legislației, ci o slăbire a mecanismelor de control și prevenire a riscurilor de poluare. O simplificare reală ar presupune coerență legislativă, consultarea părților interesate și menținerea unor instrumente eficiente de reglementare, aspecte care lipsesc în acest proces.

Eliminarea acestor reglementări va reduce transparența și capacitatea autorităților publice locale de a-și îndeplini atribuțiile și va diminua dreptul cetățenilor de a fi informați și implicați în luarea deciziilor de mediu.

În concluzie, ONG-urile recomandă autorităților să păstreze toate regulile de control și autorizare pentru activitățile cu potențial poluant și să asigure consultarea publicului înainte de modificarea legislației de mediu.

Amintim că ieri, 24 iunie 2025, Guvernul a aprobat Avizul unic asupra amendamentelor la proiectul de lege privind modificarea Legii apelor nr. 272/2011. În aviz se confirmă că modificările la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale reprezintă o nouă inițiativă legislativă, care trebuie adoptată în două lecturi, fiind recomandată luarea în considerare a jurisprudenței Curții Constituționale.

Documentele pot fi consultate aici:

Așezare ecologică VS Sat! Diferență șocantă de ecologicitate

Tag: protecția naturii

Studentul ecolog Vladislav Sanduleac de la UTM (Campusul Agrar) a împărtășit rezultatele cercetării sale realizate în cadrul lucrării de curs. Concluziile sale s-au dovedit a fi neașteptate chiar și pentru el.

„De o săptămână sunt sub impresia celor descoperite în lucrarea mea. Mă bucură în mod special cunoștințele pe care le obțin la universitate. Se pare că ecologia este o știință foarte exactă, care permite evaluarea stării mediului înconjurător în cifre și coeficienți și identificarea clară a gradului de poluare și a soluțiilor pentru probleme”, a povestit Vladislav.

Potrivit studentului, datorită acestor cunoștințe el a înțeles cât de necesară este profesia de ecolog în lumea contemporană:

„Pentru orice sat sau afacere se poate elabora un proiect ecologic care să ajute la atragerea finanțării pentru îmbunătățirea mediului de viață. Este un instrument real al schimbării.”

Vladislav a remarcat și importanța pregătirii la UTM:
„Le recomand tinerilor să acorde atenție acestei specialități. La universitate s-a păstrat un colectiv profesoral puternic, care continuă cele mai bune tradiții ale fostei Universități Agrare”, a subliniat el.

Satul: cifre care șochează

Tema principală a lucrării lui Vladislav a fost cercetarea stării ecologice a unui sat din Moldova. Rezultatele au fost surprinzătoare.

„Ai zice că satul înseamnă natură și ecologie. Dar când am început să calculez indicatorii, imaginea s-a dovedit a fi cu totul alta”, povestește studentul.

El a constatat că un sat standard cu 1000 de gospodării produce anual circa 700 de tone de bălegar.
„Acest bălegar ar putea deveni un îngrășământ valoros dacă ar funcționa un sistem de compostare. Dar, de fapt, cea mai mare parte ajunge în sol și poluează apa din fântâni. O parte este transportată la gropile de gunoi, unde se amestecă cu plastic și chimicale, otrăvește solul și adesea mocnește sau arde”, a explicat Vladislav.

Situația este agravată de utilizarea necontrolată a pesticidelor, ceea ce duce la moartea în masă a albinelor.

„Satul este lipsit de biodiversitate: aici sunt în principal pomi fructiferi, nuci și grădini. Plantele și animalele de pădure nu au unde să trăiască. Aratul adânc și lipsa fâșiilor forestiere contribuie la eroziune — fertilitatea este dusă de vânt și ploi”, a adăugat el.

Așezarea ecologică: standarde europene pe pământ moldovenesc

Comparând situația cu o așezare ecologică, Vladislav a observat o imagine complet diferită.

„O așezare ecologică cu o suprafață de 40 de hectare, unde circa 20 de familii gospodăresc pe loturi de la 1 la 2,7 hectare, mi-a devenit un exemplu de armonie cu natura”, a menționat el.

Potrivit lui:
2/3 din suprafața fiecărui lot este ocupată de grădini-forestiere permaculturale, unde biodiversitatea prosperă, inclusiv specii din Cartea Roșie.

Solul nu este arat și este protejat de vegetație împotriva eroziunii. Pe unele loturi s-au aplicat terasări, s-au creat ecosisteme acvatice pentru păsări și pești.

În așezare nu există gropi de gunoi și nici vite mari, astfel că solul nu este poluat cu deșeuri.
Nu se utilizează pesticide și substanțe chimice — se aplică îngrășăminte naturale și organisme bio.
Apicultura este dezvoltată, ceea ce are un efect benefic asupra polenizării plantelor.

„Acest exemplu a întrunit cele mai înalte standarde europene: de adaptare la schimbările climatice, creștere a biodiversității și ecologizare a vieții omului. O astfel de experiență trebuie studiată și răspândită în toată țara”, consideră Vladislav Sanduleac.

Așezare ecologică în Moldova: un exemplu pentru întreaga țară

Tag: protecția naturii

În condițiile actuale, când problema dezvoltării durabile și a protecției mediului devine tot mai actuală, în mediul academic apar lucrări care descriu exemple unice de realizare cu succes a proiectelor ecologice.

Un astfel de exemplu este așezarea ecologică din comuna Codreanca, raionul Strășeni, descrisă detaliat în lucrarea de an a studentului ecologist de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vladislav Sanduleac („Caracteristica componentelor de mediu și măsuri de protecție a unor resurse în comuna Codreanca, raionul Strășeni”, 2025).

Potrivit cercetărilor autorului, proiectul așezării ecologice din Codreanca a fost inițiat în anul 2003. Astăzi, pe un teritoriu cu o suprafață de 40 de hectare, aproximativ 20 de familii gospodăresc după principii de permacultură și restaurare a biodiversității. Fiecare familie deține între 1 și 2,7 hectare de teren, creând așa-numitele moșii care îmbină practicile agricole tradiționale cu abordările ecologice moderne.

Studentul ecologist explică originea științifică a noțiunii „așezare ecologică”: „Termenul Așezare Ecologică a fost introdus în circulația științifică de către profesorul Institutului Tehnologic din Georgia, George Ramsey, în cadrul prezentării sale din anul 1978 „Aplicarea energiei pasive pentru mediul artificial” la Prima Conferință Mondială privind Energia, organizată de Asociația Inginerilor Energeticieni. Ramsey susținea că problemele legate de utilizarea excesivă a energiei nu țin de tehnologie, ci de stilul de viață al populației.”

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac prezintă și unele date istorice despre dezvoltarea așezărilor ecologice în Moldova și în lume: „În 1991 a fost creată Rețeaua Globală a Așezărilor Ecologice (Global Ecovillage Network, GEN). În 2001, GEN a obținut statut de consultant special pe lângă Consiliul Economic și Social al ONU (UN-ECOSOC) și a devenit partener al Institutului ONU pentru formare și cercetare.”

„Astăzi, în diverse țări sunt elaborate legi care încurajează dezvoltarea așezărilor ecologice și deja peste 10 000 de astfel de așezări sunt înregistrate în baza legislației privind cooperativele, protecția biodiversității, organizațiile non-profit și planificarea urbană în Europa, America și Australia. De asemenea, în Rusia, în anul 2013, a fost adoptată o lege regională a regiunii Belgorod privind moșiile familiale, care reglementează acordarea gratuită a terenurilor de 1 ha pe o perioadă de 49 de ani pentru crearea gospodăriilor familiale durabile.” – explică autorul lucrării.

Vladislav Sanduleac oferă și unele date: „Pe teritoriul așezării ecologice din comuna Codreanca, pe parcursul a 20 de ani, s-au format loturi cu păduri-livezi permaculturale, unde plantațiile ocupă între 15% și 60% din teritoriu, ceea ce corespunde celor mai bune valori de împădurire din țările Europei. Aici nu sunt utilizate pesticide și îngrășăminte chimice, apicultura se dezvoltă activ, iar deșeurile organice sunt compostate și utilizate ca îngrășământ.”

O atenție deosebită în proiect este acordată conservării și sporirii numărului speciilor locale de floră și faună. Teritoriul așezării a devenit un refugiu pentru fazani, prepelițe, iepuri, arici, precum și pentru specii rare de plante incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Un aspect nu mai puțin important, potrivit lui Vladislav Sanduleac, este utilizarea energiei solare: pe teritoriu sunt instalate stații electrice solare, ceea ce asigură autonomia energetică a așezării ecologice.

Partea de analiză a lucrării subliniază că așezarea ecologică din Codreanca corespunde pe deplin convențiilor internaționale de mediu, inclusiv Convenției privind biodiversitatea și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Mai mult, proiectul este inclus în Global Ecovillage Network, ceea ce confirmă recunoașterea sa la nivel internațional.

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac formulează recomandări concrete pentru primăria satului Codreanca. Experiența așezării ecologice din comuna Codreanca poate deveni baza implementării unor inițiative similare în întreaga Moldovă, contribuind la restaurarea naturii, dezvoltarea economiei verzi și formarea unei noi conștiințe ecologice în țară, iar pentru Codreanca poate constitui fundamentul dezvoltării turismului ecologic.

Acest proiect demonstrează că dezvoltarea durabilă este posibilă chiar și în comunitățile rurale mici, dacă sunt unite eforturile locuitorilor, autorităților locale și ale comunității ecologice.

Versiunea completă a lucrării poate fi consultată la linkul:

drive.google.com

Copacii verzi sunt tăiați, iar cei uscați și periculoși sunt lăsați în picioare

Tag: protecția naturii

Spații Verzi taie copaci verzi în Chișinău – spun că salvează locuitorii de pericolul copacilor care pot cădea.

În același timp, numeroși copaci complet uscați, care reprezintă un pericol real, nu sunt tăiați.

Eco-activiștii organizației Pădurea Noastră au efectuat o inspecție rapidă a parcului Valea Morilor și au identificat cel puțin 30 de copaci uscați și periculoși, care necesită defrișare urgentă.

În loc de asta, Spații Verzi continuă să taie copaci verzi și afirmă că lucrează pentru siguranța noastră.

Iată geo-localizările tuturor copacilor uscați, însoțite de fotografii. Se poate verifica! Eco-activiștii intenționează să trimită această listă la Inspecția Ecologică și să adune date despre toți copacii uscați din celelalte parcuri din Chișinău. De asemenea, au venit cu un apel public: „Nu tăiați copacii vii, tăiați-i pe cei uscați!”

Primii doi copaci uscați și cei mai periculoși, lângă care a avut loc o sărbătoare pentru copii, se află aici: maps.app.goo.gl

3. maps.app.goo.gl

4. maps.app.goo.gl

5. maps.app.goo.gl

6. maps.app.goo.gl

7. maps.app.goo.gl

8. maps.app.goo.gl

9. maps.app.goo.gl

10.11. maps.app.goo.gl

12-14 maps.app.goo.gl

15. maps.app.goo.gl

16.17. maps.app.goo.gl

18-20. maps.app.goo.gl

21. maps.app.goo.gl

22. maps.app.goo.gl

 23. maps.app.goo.gl

24. maps.app.goo.gl

25.26. maps.app.goo.gl

27. maps.app.goo.gl

28. maps.app.goo.gl

29.30 maps.app.goo.gl

Organizația People in Need Moldova a apreciat înalt activitatea ecologică a AO„Pădurea Noastră”

Tag: protecția naturii

„Suntem mândri de partenerii noștri care aduc o contribuție semnificativă la curățarea pădurilor din Moldova și la plantarea copacilor. Aceste acțiuni oferă speranță și consolidează responsabilitatea colectivă”, se menționează în declarația organizației.

🌍 People in Need a felicitat pe toți cu ocazia Zilei Pământului și a subliniat că aceasta este o oportunitate de a reflecta asupra responsabilității pe care o are omenirea față de planeta sa. În acest context, organizația internațională a menționat contribuția inițiativei ecologice moldovenești „Pădurea Noastră” și a proiectului partener „Tabăra Mamei Pământ” în protecția mediului înconjurător.

♻️ Potrivit reprezentanților People in Need, Ziua Pământului nu este doar un gest simbolic, ci și un apel la acțiune pentru întreaga societate civilă.
„Să elaborăm împreună inițiative curajoase pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale și prevenirea problemelor ecologice care afectează prezentul și viitorul nostru”, au subliniat aceștia.

🌱 Activitatea inițiativei „Pădurea Noastră”, orientată spre combaterea poluării pădurilor și restaurarea zonelor verzi, a beneficiat de sprijin în cadrul proiectului regional „Reziliența societății civile în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și cofinanțarea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul „Transition”.

🔵 Sprijinul pentru astfel de inițiative subliniază importanța unirii eforturilor comunităților locale, organizațiilor civice și partenerilor internaționali pentru protejarea naturii și un viitor durabil pentru Moldova.

Cum poate învăța Moldova din experiențele europene pentru combaterea schimbărilor climatice

Tag: protecția naturii

Uniunea Europeană are o influență pozitivă asupra Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Este vorba atât de asistența politică oferită, cât și cea tehnică. Moldova nu trebuie să acționeze de una singură. Este oportun să preia practicile europene în acest proces de trecere de la o economie bazată pe poluare și folosirea energiei fosile spre o economie verde, durabilă.

Declarațiile aparțin co-liderului național al Proiectului Green Agenda, Iordanca Rodica Iordanov, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.

„O tranziție verde ar în semna preluarea acestor experiențe și preluarea cadrului normativ și tehnic, adaptat la situația Moldovei. Noi nu putem să-l copiem pentru că avem specificul țării, specificul geografic și specificul climatic”, a menționat Iordanca Rodica Iordanov. Iar cu resursele financiare pe care le are, Republica Moldova nu va face față acestui proces sau va face față, dar într-un termen foarte lung. În aceste condiții, sprijinul european este valoros. UE susține Moldova în acest proces prin diferite forme, granturi, credite, a remarcat experta.

Lipsa pădurilor, spune Iordanca Rodica Iordanov, influențează decisiv schimbările climatice. Iată de ce trebuie să fie găsit echilibrul între confort și protejarea ecosistemului. În cazul în care se defrișează pădurile, apar inclusiv riscurile de alunecări de teren, secetă, ploi torențiale.

„Acum se observă și o tendință. Se declară de fiecare dată, când avem criză energetică, că nu vom avea destul lemn de foc și trebuie cetățeanul susținut și deschidem tăierile. Această abordare nu este constructivă și nu este una în favoarea protecției mediului și reducerii impactului de schimbări climatice”, a menționat co-liderul național al Proiectului Green Agenda.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni. 82% dintre respondenți consideră defrișările drept principala cauză a schimbărilor climatice. 57% la sută dintre cei chestionați susțin că atât factorii naturali, cât și activitatea umană contribuie la schimbările climatice.

Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.

Eco-activiștii cer transparență în proiectele de restaurare a pădurilor

Tag: protecția naturii

Republica Moldova va primi în curînd 200 de milioane de euro pentru sădirea pădurilor și atunci există doar două opțiuni: ori vom deveni o țară europeană frumoasă, prosperă, ori nu vom vedea nici păduri, nici bani.

Această opinie a fost exprimată activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la facultatea de ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac relatează Noi.md.

El a spus că există un motiv imens pentru îndoieli, iar motive pentru a pune la îndoială activitatea Moldsilva oferă rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Cel mai recent dintre acestea se referă la probleme precum: nereguli în distribuirea subvențiilor, lipsă de transparență și control, nereguli în procesul de autorizare a tăierilor, prețuri netransparente, nereguli în distribuirea lemnului de foc, depășirea limitelor stabilite, defecte în metodologia de stabilire a prețurilor, nereguli în mecanismul de distribuire a subvențiilor.

„Exploatarea ilegală a pădurilor este o poveste aparte. Ultimii care au furat păduri în valoare de 2-4 milioane de lei au fost amendați cu 67.500 de lei. Se pare că statul a creat condiții favorabile pentru furtul pădurilor, mai ales cînd silvicultorii au salarii mizere. Îndrăznesc să spun că dacă toate aceste încălcări există, ele vor afecta și acele 200 de milioane de bani din creditele europene”, a declarat activistul de mediu.

Potrivit lui, astfel de cazuri au fost deja menționate în presă la plantarea puieților. De exemplu, auditorii au vizitat ocolul silvic Vadul-lui-Vodă, unde, potrivit documentelor, au fost plantați 1 866 de salc]mi pe o suprafață de 0,8 hectare. Dar auditorii au avut suspiciuni că această lucrare nu a fost efectuată. Ei au prezentat fotografii în care se vede iarbă și tufișuri în loc de pădure și copaci.

„S-ar părea că este de datoria ministrului să facă ordine în instituțiile care se află în subordinea sa, dar ministrul, dimpotrivă, apără agenția Moldsilva în toate modurile posibile, înregistrînd clipuri video în care aduce dovezi împotriva informațiilor false. Într-unul dintre videoclipurile sale, el ține în mîini niște hîrtii, afirmând că acestea sînt documente pentru defrișare legală și că aceste documente vor apărea pe site-ul Moldsilva în termen de o săptămînă. A trecut deja o lună și aceste documente nu au apărut. Poate că vor exista experți care vor explica de ce documentele nu sînt publicate în domeniul public, sau ministrul însuși va preciza acest lucru?”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că site-ul web al agenției face referire la cel mai recent studiu realizat în 2010.

„Din cîte înțeleg, din cauza schimbărilor climatice globale, este necesar un studiu pentru a înțelege exact cîtă pădure ne putem permite să tăiem și cîtă trebuie păstrată din cauza schimbărilor globale. Iar Moldsilva cel mai probabil lucrează după vechile sisteme sovietice, cînd logica statului era creșterea producției, extragerea mineralelor și resurselor naturale, dar nu și adaptarea la secetă. Poate vom putea găsi experți sau să-l întrebăm pe ministru dacă ministerul intenționează să studieze ultimele tendințe și să adapteze tăierile de pădure în vederea combaterii arșiței și secetei?”, se întreabă activistul de mediu.

Potrivit lui, dacă ei spun că intenționează să planteze o mulțime de copaci în acest scop, atunci au întîrziat prea mult cu plantarea. Acei copaci pe care îi vor planta vor da rezultate peste zeci de ani.

„Iar noi avem nevoie deja ieri! Și de aceea conservarea copacilor bătrîni, care astăzi dau umbră și rețin umiditatea în sol, este singura opțiune adevărată pentru a combate seceta astăzi, dar nu peste 30 de ani”, a subliniat Vladislav Sanduleac