10 milioane de pași pentru ecologie – un proiect inedit al ecologiștilor din Moldova

Tag: împădurire

O inițiativă neobișnuită a pornit din Moldova – 10 milioane de pași pentru mediu. Doi activiști moldoveni merg pe jos peste 500 km în Turcia ca să strângă bani pentru plantarea a 2025 de copaci în Moldova, citat de Ecopresa.

 
Drumul lor — celebrul traseu Lykian — este prima etapă a unei campanii de amploare. Prin această acțiune, inițiatorii vor să mobilizeze oamenii să doneze pentru puieți și să se alăture plantării alături de voluntarii Plantăm fapte bune în Moldova/Parcurile Viitorului, o echipă care de ani buni reîmpădurește din proprie inițiativă și salvează râuri prin acțiuni de curățare și replantare.
 
Inițiativa e deschisă tuturor: oricine poate contribui, fie prin donații, fie participând la provocarea #NumărăPașii — o campanie colectivă prin care se urmărește atingerea simbolică a 10 milioane de pași pentru natură.
Am stat de vorbă cu inițiatorii campaniei, iată ce povestesc:
 
🟢Cine sunteți?
 
Suntem administratorii canalului de Telegram Friends MD (https://t.me/friends_md), un canal creat pentru a ajuta oamenii să se găsească unii pe alții în funcție de orice tip de cerere. De peste un an, canalul nostru unește oameni din întreaga țară — fie că e vorba de prietenii, sprijin pentru cei singuri sau proaspăt ajunși în Moldova, fie de inițiative mari, acțiuni caritabile sau idei interesante.
 
🟢Ce vreți să faceți?
 
La nivel global, ne dorim ca cât mai mulți oameni să afle despre proiectul nostru. El a ajutat deja mii de persoane să-și facă prieteni, să-și găsească perechea, să-și realizeze visurile sau să adune oameni în jurul propriilor idei.
În prezent, în cadrul unei acțiuni caritabile, am lansat un challenge împreună cu abonații noștri: obiectivul este de a parcurge 10.000.000 de pași, postând rezultatele în rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu. (https://t.me/friends_md/4370)
 
Noi, ca administratori, am decis să contribuim la maximum, pornind într-un traseu pe jos pe drumul Lykian din Turcia, pentru a atrage și mai multă atenție și a aduce o contribuție semnificativă la această cifră.
🟢Cum a apărut ideea de a colecta bani pentru copaci?
În timp ce pregăteam această inițiativă, ne-am întrebat: ce impact real am putea avea, dincolo de atragerea atenției?
Am început să căutăm voluntari implicați în acțiuni concrete și am descoperit organizația Parcurile Viitorului (https://m.facebook.com/share/1AKnLc2B4R/?mibextid=wwXIfr&wtsid=rdr_0QMylt0DQQ3XoKQLT).
Am vorbit cu unul dintre coordonatori — Petru. El ne-a povestit că, în urmă cu câțiva ani, câțiva entuziaști au început să planteze o pădure în zona Vadul lui Vodă.
 
Inițiativa a crescut treptat, atrăgând tot mai mulți oameni implicați. În prezent, ei continuă să planteze copaci în toată țara, prin forțe proprii. Acum se ocupă de salvarea râului Bălțata, curățându-l de gunoi și plantând copaci de-a lungul malurilor.
 
🟢Cum puteți ajuta concret?
 
L-am întrebat pe Petru „cu ce putem ajuta concret?”, iar el ne-a spus că cea mai mare nevoie este de voluntari pentru plantare și de fonduri pentru achiziția de puieți.
 
Așadar, am decis să împărțim acțiunea noastră în două etape:
 
În timpul traseului și al challenge-ului, colectăm donații pentru puieți, pe care îi vom transmite integral lui Petru și echipei sale.
După aceea, vom organiza o zi de plantare a copacilor, invitând toți doritorii să ni se alăture.
 
Vom documenta totul prin conținut media, atrăgând și mai multă atenție și implicând cât mai multe persoane în fapte bune.
 
🟢Ce fel de copaci vor fi plantați?
 
Responsabilitatea pentru acest aspect revine în totalitate echipei Parcurile Viitorului. Ei au experiență și știu exact ce specii sunt potrivite și cum să le planteze corect.
 
🟢Cine va planta copacii?
 
Noi, împreună cu abonații noștri și toți cei care vor fi inspirați de inițiativa noastră. Plantarea se va face sub îndrumarea voluntarilor experimentați de la Parcurile Viitorului.
 
🟢Ați mai făcut astfel de inițiative?
 
Da. De-a lungul anului, am organizat numeroase acțiuni de voluntariat și curățenie.

Cea mai mare mândrie a noastră este eliminarea unei gropi de gunoi ilegale în parcul Valea Morilor (https://t.me/friends_md/2691

 

), pe care am curățat-o împreună cu voluntarii de la AO Pădurea Noastră și TRADIȚII, evacuând peste 500 de saci de gunoi.

De asemenea, prin intermediul canalului nostru au fost organizate diverse acțiuni caritabile inițiate de abonați: — ajutor pentru adăposturile de animale,
— plantări de arbori,
— forumuri de sprijin psihologic pentru persoane vulnerabile,
și multe altele.
 
🟢De ce faceți asta?
 
Proiectul Friends MD există de peste un an și a ajutat deja multe persoane să își realizeze propriile idei și să găsească oameni cu aceleași viziuni. Publicăm cererile oamenilor activi și implicați către o audiență mare, fiind convinși că susținerea inițiativelor cu intenții bune poate schimba țara în bine.
Dar nu toți înțeleg pe deplin valoarea resursei noastre. De aceea, am decis să oferim un exemplu personal, demonstrând că puterea unei comunități poate crea un proiect de anvergură, unind oameni printr-un simplu apel.
Ceea ce facem noi poate fi făcut de oricine — sau chiar ceva mai mare — folosind resursa noastră.
 
🟢🟢🟢Cum poate contribui cititorul?
 
În acest moment, cea mai importantă contribuție este distribuirea informației, pentru a ajunge la toți cei preocupați de problema despăduririi și ecologiei.
Un follow și un share înseamnă deja enorm:
Cei care pot — sunt invitați să doneze pentru achiziția de puieți și să se pregătească să vină cu noi la plantare, cot la cot cu abonații noștri.

Cum putem sădi cît mai multe păduri în Moldova

Tag: împădurire

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea ca în țară să fie plantate multe păduri în și a propus un program foarte frumos, însă deocamdată în republică se plantează de două ori mai puțini copaci decît în planul anunțat și se taie de două ori mai mult decît se plantează.

Acest lucru l-a semnalat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, reprezentantul echipei Pădurea Noastră, Vladislav Sanduleac, relatează Noi.md.

Potrivit lui, deși acesta este primul președinte din toți cei precedenți, care iubește și vrea să salveze natura Moldovei, deocamdată forțele sale nu sînt pe măsura realității.

Activistul de mediu a declarat că, în planul său, președinta mizează pe oameni, motiv pentru care organizează un festival al Pădurilor și desfășoară tot felul de campanii de PR de sădire a copacilor.

„Dar poporul nostru este considerat unul dintre cele mai sărace din Europa, iar pădurile noastre, de asemenea, sînt cele mai puține comparativ cu alte țări europene. Cum poate cea mai săracă națiune să planteze cea mai mare cantitate de păduri în cel mai scurt timp? Or, de asta este nevoie pentru a ne adapta la schimbările climatice: secete bruște și ploi musonice. Pădurea este singura care poate face față acestor calamități! Există un singur răspuns: oamenii trebuie să beneficieze de pe urma acestui lucru! Cea mai săracă națiune poate planta cele mai multe păduri doar dacă acest lucru va fi profitabil. Și nu poate exista decît un singur beneficiu: pădurea plantată trebuie să fie privată”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


Potrivit acestuia, astfel de exemple există. În special, American Homestead Act, (Legea Gospodăriilor), a fost adoptată în 1862, în timpul Războiului Civil din SUA. Din cele 31 de milioane de locuitori ai Americii de la acea vreme, aproximativ 1,6 milioane de persoane au primit gratuit pămînt. 10% din terenuri au fost date americanilor pentru moșii.


Acest lucru a dus la o creștere bruscă a clasei de mijloc în rîndul populației, ceea ce a influențat foarte mult creșterea economică a țării. În 40 de ani, populația a crescut de la 31 de milioane la 76 de milioane de persoane. La momentul încheierii programului (1976), populația SUA era de aproximativ 218 milioane.

Potrivit contemporanilor acelei perioade, cartea „Not Just Life” povestește cum o familie care a luat pămîntul s-a îmbogățit din producția și vînzarea siropului de arțar și a altor produse forestiere.

„Istoria cunoaște foarte multe astfel de exemple în care statul oferă gratuit oamenilor terenuri pentru utilizare personală: Legea funciară din Noua Zeelandă din 1860, reforma distribuirii terenurilor în Japonia după război în 1946 și altele.

Similară cu legea americană este cea mai modernă de pînă în prezent Legea privind proprietățile în unele regiuni ale Federației Ruse.. Dar contemporanii au mers mai departe și au ajustat unele prevederi în relația dintre stat și cetățean”, a spus activistul de mediu, unul dintre liderii echipei ”Taborul Mamei Pămînt”.

El a subliniat că, în versiunea modernă a legii, o familie, la fel ca cea americană din perioada adoptării Homestead Act, poate primi gratuit 1 hectar de pămînt și mai mult, iar acesta este dat în folosință pe viață. Dar, pentru a exclude tot felul de fraude cu terenul, acesta este dat în condiții fără dreptul de a-l vinde. În acest mod, statul își poate securiza terenurile.

În cazul în care o persoană a decis să primească un teren cu titlu gratuit, aceasta nu poate împărți bucata sa de teren și să o revîndă sub altă destinație. Nu poate transfera decît o singură parcelă de teren rudelor sale prin moștenire. Chiar și darea în chirie a acestuia nu este permisă.


Dar, în schimb, statul scutește în totalitate cetățenii de impozitarea produselor cultivate pe moșii. Legea americană era la fel și, după cum arată istoria, lipsa impozitelor pe produsele cultivate pe aceste terenuri nu a făcut decît să îmbunătățească poziția statului și să sporească puternica creștere a populației. Legea modernă privind moșiile reglementează chiar și ceea ce trebuie cultivat pe acea moșie.
Plantațiile ar trebui să respecte principiile de bază ale permaculturii – cultură durabilă cu impact minim asupra mediului. Mai exact, două treimi din teren trebuie plantate cu o pădure mixtă cu minim 350 de specii diferite de arbori și arbuști, o treime – livadă mixtă, iar restul – grădină de legume, iaz și construcții. Terenului trebuie împrejmuit cu un gard viu pentru a proteja proprietatea și a atrage păsările. În toate cazurile, acest lucru sporește creșterea economică și demografică a țării și consolidează clasa de mijloc și nivelul general de prosperitate al tuturor cetățenilor.

„Dacă fiecare moldovean va planta cel puțin un hectar de pădure, ceea ce nu este un lucru complicat pentru o familie, vom obține 2 milioane de hectare de pădure. Cu suprafața Moldovei de 3,4 milioane de hectare, vom obține 59% din împădurirea țării. Iar aceștia sînt indicatorii celor mai bune țări din Europa. Chiar dacă doar 10% dintre moldoveni vor lua pămînt, ca în America pe vremea Homestead, asta înseamnă cel puțin 200.000 de hectare de pădure, nu din contul statului, ci al investițiilor fiecărei familii”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


El a menționat că familiile pot și vor planta păduri dacă li se oferă condiții avantajoase. Iar transmiterea gratuită a terenurilor în proprietate privată, fără plata impozitelor, este oferta cea mai avantajoasă pentru fiecare familie moldovenească.
„Iar legea cu privire la moșii poate ajusta relațiile avantajoase între stat și fiecare familie din Moldova”, a declarat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova.