ONG-urile avertizează: modificările propuse la Legea privind emisiile industriale pun în pericol sănătatea populației și protecția mediului

Tag: mediu

Mai multe organizații neguvernamentale din Republica Moldova trag un semnal de alarmă privind modificările propuse la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, avertizând că acestea pot afecta grav calitatea aerului, apei și solului, dar și sănătatea cetățenilor.

Avertizarea vine într-un aviz elaborat de EcoContact și semnat de 30 de ONG-uri (lista fiind în actualizare).

Potrivit documentului, eliminarea unor prevederi și anexe esențiale din lege ar permite unor activități poluante să funcționeze fără control strict sau autorizație de mediu din partea statului. Printre activitățile care ar putea fi excluse din regimul de autorizare se numără fermele zootehnice, unitățile din industria alimentară, stațiile de tratare a apei, comerțul cu substanțe chimice și deșeuri – toate cu potențial mare de poluare.

Experții subliniază că, dacă aceste modificări vor fi adoptate, multe ferme, fabrici și unități industriale vor putea activa fără autorizație de mediu, ceea ce va îngreuna controlul și prevenirea poluării apelor, aerului și solului, crescând riscurile asupra sănătății publice și a mediului. Excluderea acestor activități din Anexa nr. 2 și eliminarea completă a Anexei nr. 3 creează un vid legislativ periculos, care afectează capacitatea statului de a proteja dreptul cetățenilor la un mediu sănătos, sigur și durabil.

EcoContact subliniază că modificările propuse contravin legislației Uniunii Europene, deja transpuse în dreptul național, precum și acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, punând în pericol procesul de integrare europeană.

De asemenea, documentul atrage atenția că aceste modificări sunt promovate printr-un amendament la un proiect de lege deja votat în prima lectură, unde singura legătură cu actele modificate este doar „domeniul mediului”, fără consultarea publicului, a autorităților locale și fără o analiză detaliată a impactului asupra mediului și sănătății. Mai exact, amendamentele la Legea privind emisiile industriale au fost adăugate la un proiect care inițial se referea exclusiv la modificarea Legii apelor nr. 81 din 19 martie 2025, deja adoptat în prima lectură.

Potrivit ONG-urilor, această abordare nu reprezintă o simplificare a legislației, ci o slăbire a mecanismelor de control și prevenire a riscurilor de poluare. O simplificare reală ar presupune coerență legislativă, consultarea părților interesate și menținerea unor instrumente eficiente de reglementare, aspecte care lipsesc în acest proces.

Eliminarea acestor reglementări va reduce transparența și capacitatea autorităților publice locale de a-și îndeplini atribuțiile și va diminua dreptul cetățenilor de a fi informați și implicați în luarea deciziilor de mediu.

În concluzie, ONG-urile recomandă autorităților să păstreze toate regulile de control și autorizare pentru activitățile cu potențial poluant și să asigure consultarea publicului înainte de modificarea legislației de mediu.

Amintim că ieri, 24 iunie 2025, Guvernul a aprobat Avizul unic asupra amendamentelor la proiectul de lege privind modificarea Legii apelor nr. 272/2011. În aviz se confirmă că modificările la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale reprezintă o nouă inițiativă legislativă, care trebuie adoptată în două lecturi, fiind recomandată luarea în considerare a jurisprudenței Curții Constituționale.

Documentele pot fi consultate aici:

10 milioane de pași pentru ecologie – un proiect inedit al ecologiștilor din Moldova

Tag: mediu

O inițiativă neobișnuită a pornit din Moldova – 10 milioane de pași pentru mediu. Doi activiști moldoveni merg pe jos peste 500 km în Turcia ca să strângă bani pentru plantarea a 2025 de copaci în Moldova, citat de Ecopresa.

 
Drumul lor — celebrul traseu Lykian — este prima etapă a unei campanii de amploare. Prin această acțiune, inițiatorii vor să mobilizeze oamenii să doneze pentru puieți și să se alăture plantării alături de voluntarii Plantăm fapte bune în Moldova/Parcurile Viitorului, o echipă care de ani buni reîmpădurește din proprie inițiativă și salvează râuri prin acțiuni de curățare și replantare.
 
Inițiativa e deschisă tuturor: oricine poate contribui, fie prin donații, fie participând la provocarea #NumărăPașii — o campanie colectivă prin care se urmărește atingerea simbolică a 10 milioane de pași pentru natură.
Am stat de vorbă cu inițiatorii campaniei, iată ce povestesc:
 
🟢Cine sunteți?
 
Suntem administratorii canalului de Telegram Friends MD (https://t.me/friends_md), un canal creat pentru a ajuta oamenii să se găsească unii pe alții în funcție de orice tip de cerere. De peste un an, canalul nostru unește oameni din întreaga țară — fie că e vorba de prietenii, sprijin pentru cei singuri sau proaspăt ajunși în Moldova, fie de inițiative mari, acțiuni caritabile sau idei interesante.
 
🟢Ce vreți să faceți?
 
La nivel global, ne dorim ca cât mai mulți oameni să afle despre proiectul nostru. El a ajutat deja mii de persoane să-și facă prieteni, să-și găsească perechea, să-și realizeze visurile sau să adune oameni în jurul propriilor idei.
În prezent, în cadrul unei acțiuni caritabile, am lansat un challenge împreună cu abonații noștri: obiectivul este de a parcurge 10.000.000 de pași, postând rezultatele în rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu. (https://t.me/friends_md/4370)
 
Noi, ca administratori, am decis să contribuim la maximum, pornind într-un traseu pe jos pe drumul Lykian din Turcia, pentru a atrage și mai multă atenție și a aduce o contribuție semnificativă la această cifră.
🟢Cum a apărut ideea de a colecta bani pentru copaci?
În timp ce pregăteam această inițiativă, ne-am întrebat: ce impact real am putea avea, dincolo de atragerea atenției?
Am început să căutăm voluntari implicați în acțiuni concrete și am descoperit organizația Parcurile Viitorului (https://m.facebook.com/share/1AKnLc2B4R/?mibextid=wwXIfr&wtsid=rdr_0QMylt0DQQ3XoKQLT).
Am vorbit cu unul dintre coordonatori — Petru. El ne-a povestit că, în urmă cu câțiva ani, câțiva entuziaști au început să planteze o pădure în zona Vadul lui Vodă.
 
Inițiativa a crescut treptat, atrăgând tot mai mulți oameni implicați. În prezent, ei continuă să planteze copaci în toată țara, prin forțe proprii. Acum se ocupă de salvarea râului Bălțata, curățându-l de gunoi și plantând copaci de-a lungul malurilor.
 
🟢Cum puteți ajuta concret?
 
L-am întrebat pe Petru „cu ce putem ajuta concret?”, iar el ne-a spus că cea mai mare nevoie este de voluntari pentru plantare și de fonduri pentru achiziția de puieți.
 
Așadar, am decis să împărțim acțiunea noastră în două etape:
 
În timpul traseului și al challenge-ului, colectăm donații pentru puieți, pe care îi vom transmite integral lui Petru și echipei sale.
După aceea, vom organiza o zi de plantare a copacilor, invitând toți doritorii să ni se alăture.
 
Vom documenta totul prin conținut media, atrăgând și mai multă atenție și implicând cât mai multe persoane în fapte bune.
 
🟢Ce fel de copaci vor fi plantați?
 
Responsabilitatea pentru acest aspect revine în totalitate echipei Parcurile Viitorului. Ei au experiență și știu exact ce specii sunt potrivite și cum să le planteze corect.
 
🟢Cine va planta copacii?
 
Noi, împreună cu abonații noștri și toți cei care vor fi inspirați de inițiativa noastră. Plantarea se va face sub îndrumarea voluntarilor experimentați de la Parcurile Viitorului.
 
🟢Ați mai făcut astfel de inițiative?
 
Da. De-a lungul anului, am organizat numeroase acțiuni de voluntariat și curățenie.

Cea mai mare mândrie a noastră este eliminarea unei gropi de gunoi ilegale în parcul Valea Morilor (https://t.me/friends_md/2691

 

), pe care am curățat-o împreună cu voluntarii de la AO Pădurea Noastră și TRADIȚII, evacuând peste 500 de saci de gunoi.

De asemenea, prin intermediul canalului nostru au fost organizate diverse acțiuni caritabile inițiate de abonați: — ajutor pentru adăposturile de animale,
— plantări de arbori,
— forumuri de sprijin psihologic pentru persoane vulnerabile,
și multe altele.
 
🟢De ce faceți asta?
 
Proiectul Friends MD există de peste un an și a ajutat deja multe persoane să își realizeze propriile idei și să găsească oameni cu aceleași viziuni. Publicăm cererile oamenilor activi și implicați către o audiență mare, fiind convinși că susținerea inițiativelor cu intenții bune poate schimba țara în bine.
Dar nu toți înțeleg pe deplin valoarea resursei noastre. De aceea, am decis să oferim un exemplu personal, demonstrând că puterea unei comunități poate crea un proiect de anvergură, unind oameni printr-un simplu apel.
Ceea ce facem noi poate fi făcut de oricine — sau chiar ceva mai mare — folosind resursa noastră.
 
🟢🟢🟢Cum poate contribui cititorul?
 
În acest moment, cea mai importantă contribuție este distribuirea informației, pentru a ajunge la toți cei preocupați de problema despăduririi și ecologiei.
Un follow și un share înseamnă deja enorm:
Cei care pot — sunt invitați să doneze pentru achiziția de puieți și să se pregătească să vină cu noi la plantare, cot la cot cu abonații noștri.

De ce Moldova este săracă? Povestea unui stejar cât greutatea lui în aur!

Tag: mediu

Comorile ecologice de sub picioarele noastre sunt adesea subevaluate.

Pe fundalul schimbărilor climatice, secetelor și instabilității sociale, studentul Facultății de Ecologie, Vladislav Sanduleac, împărtășește pe Facebook reflecții care surprind prin exactitatea calculelor și evidența concluziilor. El povestește despre un stejar — simbol viu al unei bogății durabile, care aduce Moldovei de zeci de ori mai multă valoare decât lemnul ce ar putea fi tăiat din el.

„Un stejar matur moldovenesc, în jur de 100 de ani, aduce statului și cetățenilor noștri un profit colosal:

  1. Produce în jur de 100–150 kg de oxigen pe an, suficient pentru respirația a 2–4 persoane. Cât valorează o viață sănătoasă pentru 2–4 moldoveni – calculați voi înșivă.
    Am găsit o butelie medicală cu oxigen de 10 litri – 5000 lei. Deci aproximativ 50 000 lei pe an, echivalent în butelii. Sau 5 000 000 lei în 100 de ani.” – remarcă Vladislav.

Doar oxigenul îl transformă deja pe stejar într-o comoară adevărată. Dar nu se oprește aici.

„2. Stejarul este un aparat de aer condiționat natural. Evaporă până la 400 litri de apă pe zi vara, răcind și umidificând aerul pe care îl respiră aceiași 2–4 moldoveni.
Să calculăm doar vara – 90 de zile.
400 litri = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.
Funcționarea unui AC la minim 10 kWh pe zi = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.”

Nu este doar umbră – este microclimat, gratuit și de neînlocuit.

Studentul completează tabloul astfel:
„3. Coroana sa poate oferi umbră pe o suprafață de până la 200 m² (2 ari) și răcește temperatura aerului cu 3–7°C. Și asta este mai mult decât suficient pentru a combate încălzirea globală și a reduce cazurile de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune — pentru aceiași 2–3 moldoveni.
Cât valorează să mai trăiești încă o vară pentru cineva dintr-un grup de risc? Eu cred că este neprețuit!”

Este imposibil să nu fii de acord — viețile sunt salvate sub coroanele copacilor. Dar și solul, și apa sunt protejate.

„4. Rădăcinile stejarului rețin și filtrează până la 1000 litri de apă la o ploaie torențială și extrag apă din straturile adânci ale solului, mărind umiditatea acestuia — extrem de important pentru aceiași 2–4 moldoveni într-o țară agrară.
În plus, prin încetinirea scurgerii apei, stejarul previne eroziunea solului.
Cât costă un puț secat într-un sat, folosit de o viață întreagă de 2–4 familii? Mai adăugăm lejer 360 000 lei pentru 100 de ani de irigare în lipsa umidității din sol.”

Stejarul este ecosistem, protecție a solului și sursă de viață.

„5. Un singur stejar poate susține până la 500 de specii de insecte, ciuperci, păsări și mușchi. Este un ecosistem în miniatură — de la furnici până la bufnițe.
Asta pentru că produce între 10 și 50 de mii de ghinde pe an, fiind o masă bogată pentru veverițe, mistreți, păsări și cerbi. Nici nu mă apuc să calculez asta!
Un sac de compost costă 250 lei. Stejarul produce 5 cm de compost în 10 ani. Și anual, 30–80 kg de materie organică bogată în potasiu, fosfor, azot – ce sprijină dezvoltarea microflorei solului.”

Și acum concluzia — șocantă:

„Total minim estimat pe 100 de ani: 6 300 000 lei.
Asta înseamnă aproximativ 3,5 kg de aur. Cam 1 kg de aur pentru fiecare moldovean dintre acei 2–4 din poveste)))”

Sună ca o poveste, dar este bazată pe date. Și ca orice poveste, are și un antagonist – gândirea pe termen scurt.

„Și acum atenție: povestea a doua, intitulată 3,14-Ț!!!
Ocolul silvic primește dintr-un stejar crescut timp de 100 de ani în jur de 3 metri cubi de lemn de calitate. Dacă mai investim energie, muncă, transport, debitare și uscare — la 12 000 lei/mc, se obțin 36 000 lei.
Dar dacă scădem toate cheltuielile, rămân firimituri pentru bieții lucrători.
Și de aici – toată Moldova e săracă, cu un astfel de mod de a trata bogățiile sale naturale!”

Fotografia adăugată postării a fost preluată din blogul lui V. Costiuc. „Videoul lui a devenit viral, nu aveam cum să trec cu vederea”, adaugă Vladislav.

Această poveste nu este doar o viziune poetică a unui ecologist, ci un calcul real al bogățiilor naturale subapreciate ale țării. Poate că exact astfel de istorii vor schimba modul de gândire al celor care iau astăzi decizii despre defrișările din Moldova.