Deschis dosar privind tăierea Grădinii de smochini din centrul Chișinăului: cum a reușit unirea activiștilor să obțină o anchetă

Tag: protecția mediului

Ministerul Mediului și Inspectoratul pentru Protecția Mediului au demarat o anchetă privind tăierea ilegală a unei grădini în inima Chișinăului.

Este vorba despre o grădină unică de smochini, unde creșteau smochin, gutui japonez și dud, care acum a dispărut, iar ce se va întâmpla pe acest loc încă nu se cunoaște. Un rol important în atragerea atenției asupra acestui caz l-a avut organizația civică „Pădurea Noastră”, ale cărei activiști, împreună cu voluntari, jurnaliști și cetățeni implicați, au reușit să obțină deschiderea unui dosar penal.

Directorul bazinului, Vasile Cerbușcă, a explicat că tăierea face parte din proiectul de renovare a zonei: pe locul grădinii este planificată amenajarea unui gazon și a unei zone de relaxare modernizate.

Totuși, lipsa unui permis oficial pentru doborârea copacilor a provocat un val de nemulțumiri în societate. Activii „Pădurea Noastră” au devenit inițiatorii anchetei și ai controlului public.

Activii „Pădurea Noastră” sunt bucuroși că cetățenii știu să se unească: „Mulțumim tuturor celor care au ajutat: organizațiilor europene pentru instruirea în advocacy, activiștilor civici pentru sfaturi, jurnaliștilor pentru acoperirea la timp a evenimentelor și locuitorilor Chișinăului pentru fotografii și video. „Pădurea Noastră” este o organizație populară, fără politicieni sau oligarhi în spate. Acționăm din entuziasm și cu sprijinul mic al prietenilor-voluntari.

Grădina de smochini a arătat că unitatea este posibilă: oameni cu viziuni diferite s-au unit pentru sănătate, viață și viitor. Suntem mândri că am reușit să ducem vocea poporului în birourile potrivite. Moldovenii pot fi uniți când e vorba de probleme simple și importante pentru toți”.

Cronologia evenimentelor din perspectiva „Pădurea Noastră”

  1. Primele cereri de informații. Organizația a trimis patru scrisori identice către Ministerul Mediului, Primăria Chișinău, universitate (administrația bazinului) și compania Spații Verzi, solicitând informații oficiale pe baza legii privind accesul la informațiile publice.

  2. Răspunsul Ministerului Mediului. Instituția a comunicat că nu există permis pentru tăiere. În copie la scrisoare a fost inclus inspectorul de mediu, cu rugămintea de a clarifica situația.

  3. Lipsa de dovezi a inspectorului. Potrivit lui Vladislav Sânduliak, inspectorul a declarat că nu a găsit dovezi privind existența grădinii de smochini — nici măcar rădăcini ale copacilor.

  4. Căutarea dovezilor prin implicarea publică. Activistul a postat pe Facebook o solicitare către locuitorii Chișinăului să ajute cu fotografii și videoclipuri ale tăierii. Oamenii au trimis rapid materiale care au fost transmise inspectorului.

  5. Ignorarea de către inspector. După ce a primit dovezile, inspectorul a încetat să mai răspundă și să comunice despre începerea anchetei.

  6. Sesizarea poliției. Atunci activiștii s-au adresat poliției. Un voluntar a vizitat Inspectoratul central de poliție, unde i s-a explicat că responsabilitatea teritorială aparține poliției sectorului Buiucani. I s-a recomandat să depună o plângere oficială, lucru care a fost făcut.

  7. Deschiderea dosarului. La începutul lunii august, „Pădurea Noastră” a primit confirmarea că dosarul penal privind tăierea ilegală a Grădinii de smochini a fost deschis.

Potrivit lui Vladislav Sânduliak, ancheta va stabili cine a luat decizia ilegală de tăiere, întrucât nu a existat niciun permis emis de Ministerul Mediului. Dacă este o infracțiune, vinovații trebuie să răspundă.

„Pădurea Noastră” va continua să monitorizeze evoluția anchetei și să lupte pentru conservarea spațiilor verzi în Chișinău și în întreaga Moldovă. Această poveste este un exemplu despre cum cetățenii activi și organizațiile societății civile pot influența situația, unindu-se pentru binele comun.

Dovezile privind defrișarea livezii de smochini au fost transmise la poliția din Chișinău

Tag: protecția mediului

Locuitorii capitalei și ecologiștii urmăresc cu îngrijorare situația în jurul așa-numitei livezi de smochini care, potrivit acestora, a existat cândva în centrul Chișinăului și ar fi fost defrișată ilegal.

Cu toate acestea, un inspector ecologic oficial, cu care s-a reușit contactul online, susține că această livadă nu a existat niciodată și că nu a descoperit urme de defrișare la fața locului.

Potrivit ecologistului Vladislav Sanduliak: Tânărul angajat al inspectoratului a solicitat dovezi convingătoare privind existența livezii și faptul defrișării acesteia. El a declarat că a fost personal la fața locului și nu a văzut niciun ciot. Mai mult, când a întrebat pe teritoriul bazinului aflat lângă locul presupusei defrișări, i s-a răspuns că nu știe nimeni de existența livezii și că nu a avut loc nicio defrișare.

Inspectorul a menționat că, fără dovezi concrete – foto sau video direct din momentul defrișării – nu poate deschide un dosar oficial. În ciuda fotografiilor „înainte și după” transmise de jurnalist din surse online, acestea s-au dovedit a fi insuficiente.

În acest context, reprezentanții organizației „Pădurea Noastră” fac apel către toți cei care dețin informații, fotografii sau materiale video să le trimită pentru a sprijini ancheta. În opinia lor, situația ridică mari semne de întrebare – lăsând impresia că locuitorii capitalei sunt treptat „duși de nas”.

Totodată, nu este exclus ca în spatele defrișării să existe un beneficiar care, probabil, depune eforturi pentru a „rezolva problema”. Activistii subliniază că nu dispun de sprijin financiar sau administrativ – sunt doar cetățeni simpli care au înaintat o solicitare către Ministerul Mediului, ceea ce a declanșat procesul de verificare.

Se subliniază că, fără o plângere oficială, cazul nu ar fi avansat. Toate articolele din presă și mitingurile, în opinia activiștilor, creează doar iluzia unei anchete, în timp ce acțiunile reale nu sunt întreprinse fără o plângere scrisă din partea cetățenilor. Probabil, aceeași situație se repetă și în alte cazuri de defrișări ilegale în oraș și în întreaga Republică Moldova.

Jurnalistul adresează un apel cititorilor: să contribuie la colectarea dovezilor, să solicite imaginile de pe camerele de supraveghere de la poliție, să depună mărturie privind existența livezii și distrugerea acesteia. Este important ca oamenii să se unească pentru ca inspectoratul să poată desfășura o anchetă completă.

Notă oficială privind cazul defrișării livezii de smochini

Organizația publică „Pădurea Noastră” a trimis o solicitare oficială către Ministerul Mediului referitoare la presupusa defrișare ilegală a unei livezi de smochini (Ficus carica) în centrul Chișinăului.

În conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, a fost primit următorul răspuns oficial din partea Ministerului Mediului:

„Ministerul, prin intermediul Agenției de Mediu, a examinat solicitarea dumneavoastră și comunică faptul că defrișarea arborilor de tip «Smochin» a fost efectuată fără documentele de autorizare prevăzute de legislația în vigoare. În perioada următoare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va expedia o scrisoare oficială cu informații despre măsurile întreprinse în acest caz.”

În prezent, organizația „Pădurea Noastră” a transmis o plângere către comisariatul de poliție pentru clarificarea circumstanțelor. Răspunsul este în așteptare.

10 milioane de pași pentru ecologie – un proiect inedit al ecologiștilor din Moldova

Tag: protecția mediului

O inițiativă neobișnuită a pornit din Moldova – 10 milioane de pași pentru mediu. Doi activiști moldoveni merg pe jos peste 500 km în Turcia ca să strângă bani pentru plantarea a 2025 de copaci în Moldova, citat de Ecopresa.

 
Drumul lor — celebrul traseu Lykian — este prima etapă a unei campanii de amploare. Prin această acțiune, inițiatorii vor să mobilizeze oamenii să doneze pentru puieți și să se alăture plantării alături de voluntarii Plantăm fapte bune în Moldova/Parcurile Viitorului, o echipă care de ani buni reîmpădurește din proprie inițiativă și salvează râuri prin acțiuni de curățare și replantare.
 
Inițiativa e deschisă tuturor: oricine poate contribui, fie prin donații, fie participând la provocarea #NumărăPașii — o campanie colectivă prin care se urmărește atingerea simbolică a 10 milioane de pași pentru natură.
Am stat de vorbă cu inițiatorii campaniei, iată ce povestesc:
 
🟢Cine sunteți?
 
Suntem administratorii canalului de Telegram Friends MD (https://t.me/friends_md), un canal creat pentru a ajuta oamenii să se găsească unii pe alții în funcție de orice tip de cerere. De peste un an, canalul nostru unește oameni din întreaga țară — fie că e vorba de prietenii, sprijin pentru cei singuri sau proaspăt ajunși în Moldova, fie de inițiative mari, acțiuni caritabile sau idei interesante.
 
🟢Ce vreți să faceți?
 
La nivel global, ne dorim ca cât mai mulți oameni să afle despre proiectul nostru. El a ajutat deja mii de persoane să-și facă prieteni, să-și găsească perechea, să-și realizeze visurile sau să adune oameni în jurul propriilor idei.
În prezent, în cadrul unei acțiuni caritabile, am lansat un challenge împreună cu abonații noștri: obiectivul este de a parcurge 10.000.000 de pași, postând rezultatele în rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu. (https://t.me/friends_md/4370)
 
Noi, ca administratori, am decis să contribuim la maximum, pornind într-un traseu pe jos pe drumul Lykian din Turcia, pentru a atrage și mai multă atenție și a aduce o contribuție semnificativă la această cifră.
🟢Cum a apărut ideea de a colecta bani pentru copaci?
În timp ce pregăteam această inițiativă, ne-am întrebat: ce impact real am putea avea, dincolo de atragerea atenției?
Am început să căutăm voluntari implicați în acțiuni concrete și am descoperit organizația Parcurile Viitorului (https://m.facebook.com/share/1AKnLc2B4R/?mibextid=wwXIfr&wtsid=rdr_0QMylt0DQQ3XoKQLT).
Am vorbit cu unul dintre coordonatori — Petru. El ne-a povestit că, în urmă cu câțiva ani, câțiva entuziaști au început să planteze o pădure în zona Vadul lui Vodă.
 
Inițiativa a crescut treptat, atrăgând tot mai mulți oameni implicați. În prezent, ei continuă să planteze copaci în toată țara, prin forțe proprii. Acum se ocupă de salvarea râului Bălțata, curățându-l de gunoi și plantând copaci de-a lungul malurilor.
 
🟢Cum puteți ajuta concret?
 
L-am întrebat pe Petru „cu ce putem ajuta concret?”, iar el ne-a spus că cea mai mare nevoie este de voluntari pentru plantare și de fonduri pentru achiziția de puieți.
 
Așadar, am decis să împărțim acțiunea noastră în două etape:
 
În timpul traseului și al challenge-ului, colectăm donații pentru puieți, pe care îi vom transmite integral lui Petru și echipei sale.
După aceea, vom organiza o zi de plantare a copacilor, invitând toți doritorii să ni se alăture.
 
Vom documenta totul prin conținut media, atrăgând și mai multă atenție și implicând cât mai multe persoane în fapte bune.
 
🟢Ce fel de copaci vor fi plantați?
 
Responsabilitatea pentru acest aspect revine în totalitate echipei Parcurile Viitorului. Ei au experiență și știu exact ce specii sunt potrivite și cum să le planteze corect.
 
🟢Cine va planta copacii?
 
Noi, împreună cu abonații noștri și toți cei care vor fi inspirați de inițiativa noastră. Plantarea se va face sub îndrumarea voluntarilor experimentați de la Parcurile Viitorului.
 
🟢Ați mai făcut astfel de inițiative?
 
Da. De-a lungul anului, am organizat numeroase acțiuni de voluntariat și curățenie.

Cea mai mare mândrie a noastră este eliminarea unei gropi de gunoi ilegale în parcul Valea Morilor (https://t.me/friends_md/2691

 

), pe care am curățat-o împreună cu voluntarii de la AO Pădurea Noastră și TRADIȚII, evacuând peste 500 de saci de gunoi.

De asemenea, prin intermediul canalului nostru au fost organizate diverse acțiuni caritabile inițiate de abonați: — ajutor pentru adăposturile de animale,
— plantări de arbori,
— forumuri de sprijin psihologic pentru persoane vulnerabile,
și multe altele.
 
🟢De ce faceți asta?
 
Proiectul Friends MD există de peste un an și a ajutat deja multe persoane să își realizeze propriile idei și să găsească oameni cu aceleași viziuni. Publicăm cererile oamenilor activi și implicați către o audiență mare, fiind convinși că susținerea inițiativelor cu intenții bune poate schimba țara în bine.
Dar nu toți înțeleg pe deplin valoarea resursei noastre. De aceea, am decis să oferim un exemplu personal, demonstrând că puterea unei comunități poate crea un proiect de anvergură, unind oameni printr-un simplu apel.
Ceea ce facem noi poate fi făcut de oricine — sau chiar ceva mai mare — folosind resursa noastră.
 
🟢🟢🟢Cum poate contribui cititorul?
 
În acest moment, cea mai importantă contribuție este distribuirea informației, pentru a ajunge la toți cei preocupați de problema despăduririi și ecologiei.
Un follow și un share înseamnă deja enorm:
Cei care pot — sunt invitați să doneze pentru achiziția de puieți și să se pregătească să vină cu noi la plantare, cot la cot cu abonații noștri.

Cum poate învăța Moldova din experiențele europene pentru combaterea schimbărilor climatice

Tag: protecția mediului

Uniunea Europeană are o influență pozitivă asupra Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Este vorba atât de asistența politică oferită, cât și cea tehnică. Moldova nu trebuie să acționeze de una singură. Este oportun să preia practicile europene în acest proces de trecere de la o economie bazată pe poluare și folosirea energiei fosile spre o economie verde, durabilă.

Declarațiile aparțin co-liderului național al Proiectului Green Agenda, Iordanca Rodica Iordanov, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.

„O tranziție verde ar în semna preluarea acestor experiențe și preluarea cadrului normativ și tehnic, adaptat la situația Moldovei. Noi nu putem să-l copiem pentru că avem specificul țării, specificul geografic și specificul climatic”, a menționat Iordanca Rodica Iordanov. Iar cu resursele financiare pe care le are, Republica Moldova nu va face față acestui proces sau va face față, dar într-un termen foarte lung. În aceste condiții, sprijinul european este valoros. UE susține Moldova în acest proces prin diferite forme, granturi, credite, a remarcat experta.

Lipsa pădurilor, spune Iordanca Rodica Iordanov, influențează decisiv schimbările climatice. Iată de ce trebuie să fie găsit echilibrul între confort și protejarea ecosistemului. În cazul în care se defrișează pădurile, apar inclusiv riscurile de alunecări de teren, secetă, ploi torențiale.

„Acum se observă și o tendință. Se declară de fiecare dată, când avem criză energetică, că nu vom avea destul lemn de foc și trebuie cetățeanul susținut și deschidem tăierile. Această abordare nu este constructivă și nu este una în favoarea protecției mediului și reducerii impactului de schimbări climatice”, a menționat co-liderul național al Proiectului Green Agenda.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni. 82% dintre respondenți consideră defrișările drept principala cauză a schimbărilor climatice. 57% la sută dintre cei chestionați susțin că atât factorii naturali, cât și activitatea umană contribuie la schimbările climatice.

Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.

Eco-activiștii cer transparență în proiectele de restaurare a pădurilor

Tag: protecția mediului

Republica Moldova va primi în curînd 200 de milioane de euro pentru sădirea pădurilor și atunci există doar două opțiuni: ori vom deveni o țară europeană frumoasă, prosperă, ori nu vom vedea nici păduri, nici bani.

Această opinie a fost exprimată activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la facultatea de ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac relatează Noi.md.

El a spus că există un motiv imens pentru îndoieli, iar motive pentru a pune la îndoială activitatea Moldsilva oferă rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Cel mai recent dintre acestea se referă la probleme precum: nereguli în distribuirea subvențiilor, lipsă de transparență și control, nereguli în procesul de autorizare a tăierilor, prețuri netransparente, nereguli în distribuirea lemnului de foc, depășirea limitelor stabilite, defecte în metodologia de stabilire a prețurilor, nereguli în mecanismul de distribuire a subvențiilor.

„Exploatarea ilegală a pădurilor este o poveste aparte. Ultimii care au furat păduri în valoare de 2-4 milioane de lei au fost amendați cu 67.500 de lei. Se pare că statul a creat condiții favorabile pentru furtul pădurilor, mai ales cînd silvicultorii au salarii mizere. Îndrăznesc să spun că dacă toate aceste încălcări există, ele vor afecta și acele 200 de milioane de bani din creditele europene”, a declarat activistul de mediu.

Potrivit lui, astfel de cazuri au fost deja menționate în presă la plantarea puieților. De exemplu, auditorii au vizitat ocolul silvic Vadul-lui-Vodă, unde, potrivit documentelor, au fost plantați 1 866 de salc]mi pe o suprafață de 0,8 hectare. Dar auditorii au avut suspiciuni că această lucrare nu a fost efectuată. Ei au prezentat fotografii în care se vede iarbă și tufișuri în loc de pădure și copaci.

„S-ar părea că este de datoria ministrului să facă ordine în instituțiile care se află în subordinea sa, dar ministrul, dimpotrivă, apără agenția Moldsilva în toate modurile posibile, înregistrînd clipuri video în care aduce dovezi împotriva informațiilor false. Într-unul dintre videoclipurile sale, el ține în mîini niște hîrtii, afirmând că acestea sînt documente pentru defrișare legală și că aceste documente vor apărea pe site-ul Moldsilva în termen de o săptămînă. A trecut deja o lună și aceste documente nu au apărut. Poate că vor exista experți care vor explica de ce documentele nu sînt publicate în domeniul public, sau ministrul însuși va preciza acest lucru?”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că site-ul web al agenției face referire la cel mai recent studiu realizat în 2010.

„Din cîte înțeleg, din cauza schimbărilor climatice globale, este necesar un studiu pentru a înțelege exact cîtă pădure ne putem permite să tăiem și cîtă trebuie păstrată din cauza schimbărilor globale. Iar Moldsilva cel mai probabil lucrează după vechile sisteme sovietice, cînd logica statului era creșterea producției, extragerea mineralelor și resurselor naturale, dar nu și adaptarea la secetă. Poate vom putea găsi experți sau să-l întrebăm pe ministru dacă ministerul intenționează să studieze ultimele tendințe și să adapteze tăierile de pădure în vederea combaterii arșiței și secetei?”, se întreabă activistul de mediu.

Potrivit lui, dacă ei spun că intenționează să planteze o mulțime de copaci în acest scop, atunci au întîrziat prea mult cu plantarea. Acei copaci pe care îi vor planta vor da rezultate peste zeci de ani.

„Iar noi avem nevoie deja ieri! Și de aceea conservarea copacilor bătrîni, care astăzi dau umbră și rețin umiditatea în sol, este singura opțiune adevărată pentru a combate seceta astăzi, dar nu peste 30 de ani”, a subliniat Vladislav Sanduleac

Defrișarea pădurilor continuă să crească, în ciuda promisiunilor globale. Cum reacționează Moldova?

Tag: protecția mediului

Știrile din ultimele luni avertizează despre schimbări serioase:

„Ne așteaptă o perioadă cu temperaturi ridicate, care va dura aproximativ 80 de zile”, a declarat expertul Sergiu Dobrojean;

„Debitul pe segmentul moldovenesc al Nistrului rămâne la 100 m3/s.” – împărtășește observațiile doctorul în științe Ilia Trombițchi.

Au trecut deja mai mult de trei ani de la summitul climatic COP26 din 2021, când 140 de țări, inclusiv Moldova, au semnat declarația privind stoparea defrișărilor globale până în 2030. Totuși, datele recente arată că situația se agravează.

Conform raportului Forest Declaration Assessment 2024, anul trecut au fost distruse 6,4 milioane de hectare de pădure la nivel mondial. Alte peste 62 de milioane de hectare au fost afectate de degradare din cauza tăierilor, construcției de infrastructură și incendiilor. Printre cauzele principale se numără creșterea cererii pentru carne, soia, ulei de palmier și nichel.

Moldova, deși nu face parte din țările cu păduri tropicale, se confruntă și ea cu problema despăduririi.

Unul dintre cele mai recente cazuri, conform procuraturii, implică trei bărbați care au încercat să fure peste 4000 m³ de lemn în raionul Anenii Noi, ceea ce echivalează (pentru pădure tânără sau matură) cu aproximativ 4000 sau 12 000 de arbori tăiați, respectiv 0,4 sau 1,5 hectare de pădure continuă, echivalentul a 2 – 4 milioane lei moldovenești. Ca pedeapsă pentru daunele provocate, aceștia vor primi doar o amendă de 67 500 de lei!!! Astfel, prin sancțiuni minime, statul creează condiții avantajoase pentru furtul de lemn în Moldova!

Pe site-ul Moldsilva, ultimele cercetări sunt marcate cu anul 2010, ceea ce arată că organizația, cel mai probabil, rămâne în urmă în activitatea sa față de indicatorii în continuă schimbare ai climei.

Organizația este de asemenea supusă criticilor constante din partea experților și cetățenilor din cauza lipsei de transparență în raportare: câți arbori au fost tăiați și unde au fost vânduți? Ce suprafață în hectare reprezintă acest volum și în ce măsură suprafața împădurită depășește suprafața defrișată?

Temerile cetățenilor și ale experților au fost confirmate de ultimul audit extern la sfârșitul anului 2023, când Curtea de Conturi a verificat utilizarea a 50,2 milioane de lei alocați către Moldsilva. Auditul a constatat:

• Lipsa criteriilor clare de distribuție a lemnului de foc, ceea ce a dus la includerea în listele de beneficiari a mai multor membri ai aceleiași familii și persoane cu surse alternative de încălzire;
• Unele întreprinderi, cum ar fi „Administrația de Stat a Drumurilor”, nu au raportat volumele de lemn colectate și nici distribuția acestora;
• Mecanismul de formare a prețurilor la lemnul de foc a fost considerat defectuos, contribuind la creșterea nejustificată a prețurilor și la reducerea accesibilității combustibilului pentru populație.

Există exemple izolate în lume care oferă speranță, dar per ansamblu situația se înrăutățește!

În Brazilia, datorită eforturilor noului guvern, defrișările din bazinul Amazonului au scăzut cu 62% într-un an. Totuși, în savana Cerrado – un alt biom important – rata defrișărilor a crescut cu 68%. Indonezia, care anterior înregistrase progrese în limitarea defrișărilor, arată din nou o creștere – cu 57% într-un an.

Specialiștii subliniază: măsurile voluntare sunt ineficiente, este nevoie de reglementări stricte și finanțare internațională pentru protejarea pădurilor. În UE se planifică introducerea unei interdicții asupra importului de produse asociate cu defrișările – cafea, cacao, mobilă.

În Moldova, în ciuda faptului că are una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, nu se introduc interdicții noi, ci se continuă tăierea stejarilor pentru fabricile de mobilă și producția internă.

Deși există inițiative orientate spre refacerea pădurilor, campania națională de împădurire își propune să crească ponderea pădurilor până la 15% din suprafața totală a țării (în prezent este în jur de 11%), experții subliniază că acest lucru nu este suficient – este necesară înăsprirea responsabilității pentru tăierile ilegale și consolidarea controlului asupra utilizării terenurilor.

Unii experți și activiști de mediu cer chiar interzicerea totală a defrișărilor pe întreg teritoriul țării pentru următorii 10 ani.

Ministerul Mediului nu comentează aceste declarații, însă renunțarea la defrișări este unul dintre obiectivele principale ale COP29, al cărei membru este și Republica Moldova. Dar dacă într-adevăr Moldova își asumă acest obiectiv – nu se știe! Reprezentanții oficiali nu au comentat în niciun fel această țintă a conferinței COP29.

Mai avem doar șase ani până la termenul global – anul 2030. Dacă vom continua să închidem ochii la defrișări, Moldova riscă să rămână fără protecție naturală împotriva secetelor, eroziunii și schimbărilor climatice.

De ce Moldova este săracă? Povestea unui stejar cât greutatea lui în aur!

Tag: protecția mediului

Comorile ecologice de sub picioarele noastre sunt adesea subevaluate.

Pe fundalul schimbărilor climatice, secetelor și instabilității sociale, studentul Facultății de Ecologie, Vladislav Sanduleac, împărtășește pe Facebook reflecții care surprind prin exactitatea calculelor și evidența concluziilor. El povestește despre un stejar — simbol viu al unei bogății durabile, care aduce Moldovei de zeci de ori mai multă valoare decât lemnul ce ar putea fi tăiat din el.

„Un stejar matur moldovenesc, în jur de 100 de ani, aduce statului și cetățenilor noștri un profit colosal:

  1. Produce în jur de 100–150 kg de oxigen pe an, suficient pentru respirația a 2–4 persoane. Cât valorează o viață sănătoasă pentru 2–4 moldoveni – calculați voi înșivă.
    Am găsit o butelie medicală cu oxigen de 10 litri – 5000 lei. Deci aproximativ 50 000 lei pe an, echivalent în butelii. Sau 5 000 000 lei în 100 de ani.” – remarcă Vladislav.

Doar oxigenul îl transformă deja pe stejar într-o comoară adevărată. Dar nu se oprește aici.

„2. Stejarul este un aparat de aer condiționat natural. Evaporă până la 400 litri de apă pe zi vara, răcind și umidificând aerul pe care îl respiră aceiași 2–4 moldoveni.
Să calculăm doar vara – 90 de zile.
400 litri = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.
Funcționarea unui AC la minim 10 kWh pe zi = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.”

Nu este doar umbră – este microclimat, gratuit și de neînlocuit.

Studentul completează tabloul astfel:
„3. Coroana sa poate oferi umbră pe o suprafață de până la 200 m² (2 ari) și răcește temperatura aerului cu 3–7°C. Și asta este mai mult decât suficient pentru a combate încălzirea globală și a reduce cazurile de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune — pentru aceiași 2–3 moldoveni.
Cât valorează să mai trăiești încă o vară pentru cineva dintr-un grup de risc? Eu cred că este neprețuit!”

Este imposibil să nu fii de acord — viețile sunt salvate sub coroanele copacilor. Dar și solul, și apa sunt protejate.

„4. Rădăcinile stejarului rețin și filtrează până la 1000 litri de apă la o ploaie torențială și extrag apă din straturile adânci ale solului, mărind umiditatea acestuia — extrem de important pentru aceiași 2–4 moldoveni într-o țară agrară.
În plus, prin încetinirea scurgerii apei, stejarul previne eroziunea solului.
Cât costă un puț secat într-un sat, folosit de o viață întreagă de 2–4 familii? Mai adăugăm lejer 360 000 lei pentru 100 de ani de irigare în lipsa umidității din sol.”

Stejarul este ecosistem, protecție a solului și sursă de viață.

„5. Un singur stejar poate susține până la 500 de specii de insecte, ciuperci, păsări și mușchi. Este un ecosistem în miniatură — de la furnici până la bufnițe.
Asta pentru că produce între 10 și 50 de mii de ghinde pe an, fiind o masă bogată pentru veverițe, mistreți, păsări și cerbi. Nici nu mă apuc să calculez asta!
Un sac de compost costă 250 lei. Stejarul produce 5 cm de compost în 10 ani. Și anual, 30–80 kg de materie organică bogată în potasiu, fosfor, azot – ce sprijină dezvoltarea microflorei solului.”

Și acum concluzia — șocantă:

„Total minim estimat pe 100 de ani: 6 300 000 lei.
Asta înseamnă aproximativ 3,5 kg de aur. Cam 1 kg de aur pentru fiecare moldovean dintre acei 2–4 din poveste)))”

Sună ca o poveste, dar este bazată pe date. Și ca orice poveste, are și un antagonist – gândirea pe termen scurt.

„Și acum atenție: povestea a doua, intitulată 3,14-Ț!!!
Ocolul silvic primește dintr-un stejar crescut timp de 100 de ani în jur de 3 metri cubi de lemn de calitate. Dacă mai investim energie, muncă, transport, debitare și uscare — la 12 000 lei/mc, se obțin 36 000 lei.
Dar dacă scădem toate cheltuielile, rămân firimituri pentru bieții lucrători.
Și de aici – toată Moldova e săracă, cu un astfel de mod de a trata bogățiile sale naturale!”

Fotografia adăugată postării a fost preluată din blogul lui V. Costiuc. „Videoul lui a devenit viral, nu aveam cum să trec cu vederea”, adaugă Vladislav.

Această poveste nu este doar o viziune poetică a unui ecologist, ci un calcul real al bogățiilor naturale subapreciate ale țării. Poate că exact astfel de istorii vor schimba modul de gândire al celor care iau astăzi decizii despre defrișările din Moldova.