Serviciile municipale din Chișinău au început să taie copacii uscați, nu pe cei vii

Tag: climă

„Pădurea Noastră” îndeamnă locuitorii să contribuie la protejarea spațiilor verzi

La Chișinău au început, în sfârșit, lucrările de înlăturare a copacilor uscați și periculoși, problemă asupra căreia organizația ecologică „Pădurea Noastră” a atras atenția de mult timp. Activistii își exprimă speranța că serviciile municipale vor continua această activitate și vor opri practica tăierii copacilor sănătoși, contribuind astfel la păstrarea zonelor verzi din oraș.

„Am fost auziți! Sperăm că vor continua în același spirit și vor înceta să mai taie copacii vii”, notează reprezentanții organizației.

Potrivit „Pădurea Noastră”, lucrările de tăiere a copacilor uscați se desfășoară în prezent inclusiv în sectorul Buiucani, unde serviciile comunale înlătură trunchiurile uscate care prezintă pericol.

Organizația îndeamnă locuitorii orașului să se alăture eforturilor comune de protejare a copacilor vii, ajutând autoritățile să se concentreze pe înlăturarea arborilor uscați și periculoși. În acest scop, „Pădurea Noastră” roagă locuitorii să trimită fotografii și locațiile copacilor uscați din Chișinău. Datele colectate vor fi transmise periodic către Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” pentru a facilita formarea listelor de intervenții necesare.

Astfel, subliniază ecologiștii, nu doar că vor fi făcute străzile mai sigure prin eliminarea ramurilor periculoase, dar vor fi protejați copacii sănătoși, asigurând Chișinăului aer curat și umbră, aspecte esențiale în contextul schimbărilor climatice.

Organizația People in Need Moldova a apreciat înalt activitatea ecologică a AO„Pădurea Noastră”

Tag: climă

„Suntem mândri de partenerii noștri care aduc o contribuție semnificativă la curățarea pădurilor din Moldova și la plantarea copacilor. Aceste acțiuni oferă speranță și consolidează responsabilitatea colectivă”, se menționează în declarația organizației.

🌍 People in Need a felicitat pe toți cu ocazia Zilei Pământului și a subliniat că aceasta este o oportunitate de a reflecta asupra responsabilității pe care o are omenirea față de planeta sa. În acest context, organizația internațională a menționat contribuția inițiativei ecologice moldovenești „Pădurea Noastră” și a proiectului partener „Tabăra Mamei Pământ” în protecția mediului înconjurător.

♻️ Potrivit reprezentanților People in Need, Ziua Pământului nu este doar un gest simbolic, ci și un apel la acțiune pentru întreaga societate civilă.
„Să elaborăm împreună inițiative curajoase pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale și prevenirea problemelor ecologice care afectează prezentul și viitorul nostru”, au subliniat aceștia.

🌱 Activitatea inițiativei „Pădurea Noastră”, orientată spre combaterea poluării pădurilor și restaurarea zonelor verzi, a beneficiat de sprijin în cadrul proiectului regional „Reziliența societății civile în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și cofinanțarea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul „Transition”.

🔵 Sprijinul pentru astfel de inițiative subliniază importanța unirii eforturilor comunităților locale, organizațiilor civice și partenerilor internaționali pentru protejarea naturii și un viitor durabil pentru Moldova.

Cum poate învăța Moldova din experiențele europene pentru combaterea schimbărilor climatice

Tag: climă

Uniunea Europeană are o influență pozitivă asupra Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Este vorba atât de asistența politică oferită, cât și cea tehnică. Moldova nu trebuie să acționeze de una singură. Este oportun să preia practicile europene în acest proces de trecere de la o economie bazată pe poluare și folosirea energiei fosile spre o economie verde, durabilă.

Declarațiile aparțin co-liderului național al Proiectului Green Agenda, Iordanca Rodica Iordanov, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.

„O tranziție verde ar în semna preluarea acestor experiențe și preluarea cadrului normativ și tehnic, adaptat la situația Moldovei. Noi nu putem să-l copiem pentru că avem specificul țării, specificul geografic și specificul climatic”, a menționat Iordanca Rodica Iordanov. Iar cu resursele financiare pe care le are, Republica Moldova nu va face față acestui proces sau va face față, dar într-un termen foarte lung. În aceste condiții, sprijinul european este valoros. UE susține Moldova în acest proces prin diferite forme, granturi, credite, a remarcat experta.

Lipsa pădurilor, spune Iordanca Rodica Iordanov, influențează decisiv schimbările climatice. Iată de ce trebuie să fie găsit echilibrul între confort și protejarea ecosistemului. În cazul în care se defrișează pădurile, apar inclusiv riscurile de alunecări de teren, secetă, ploi torențiale.

„Acum se observă și o tendință. Se declară de fiecare dată, când avem criză energetică, că nu vom avea destul lemn de foc și trebuie cetățeanul susținut și deschidem tăierile. Această abordare nu este constructivă și nu este una în favoarea protecției mediului și reducerii impactului de schimbări climatice”, a menționat co-liderul național al Proiectului Green Agenda.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni. 82% dintre respondenți consideră defrișările drept principala cauză a schimbărilor climatice. 57% la sută dintre cei chestionați susțin că atât factorii naturali, cât și activitatea umană contribuie la schimbările climatice.

Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.

Eco-activiștii cer transparență în proiectele de restaurare a pădurilor

Tag: climă

Republica Moldova va primi în curînd 200 de milioane de euro pentru sădirea pădurilor și atunci există doar două opțiuni: ori vom deveni o țară europeană frumoasă, prosperă, ori nu vom vedea nici păduri, nici bani.

Această opinie a fost exprimată activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la facultatea de ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac relatează Noi.md.

El a spus că există un motiv imens pentru îndoieli, iar motive pentru a pune la îndoială activitatea Moldsilva oferă rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Cel mai recent dintre acestea se referă la probleme precum: nereguli în distribuirea subvențiilor, lipsă de transparență și control, nereguli în procesul de autorizare a tăierilor, prețuri netransparente, nereguli în distribuirea lemnului de foc, depășirea limitelor stabilite, defecte în metodologia de stabilire a prețurilor, nereguli în mecanismul de distribuire a subvențiilor.

„Exploatarea ilegală a pădurilor este o poveste aparte. Ultimii care au furat păduri în valoare de 2-4 milioane de lei au fost amendați cu 67.500 de lei. Se pare că statul a creat condiții favorabile pentru furtul pădurilor, mai ales cînd silvicultorii au salarii mizere. Îndrăznesc să spun că dacă toate aceste încălcări există, ele vor afecta și acele 200 de milioane de bani din creditele europene”, a declarat activistul de mediu.

Potrivit lui, astfel de cazuri au fost deja menționate în presă la plantarea puieților. De exemplu, auditorii au vizitat ocolul silvic Vadul-lui-Vodă, unde, potrivit documentelor, au fost plantați 1 866 de salc]mi pe o suprafață de 0,8 hectare. Dar auditorii au avut suspiciuni că această lucrare nu a fost efectuată. Ei au prezentat fotografii în care se vede iarbă și tufișuri în loc de pădure și copaci.

„S-ar părea că este de datoria ministrului să facă ordine în instituțiile care se află în subordinea sa, dar ministrul, dimpotrivă, apără agenția Moldsilva în toate modurile posibile, înregistrînd clipuri video în care aduce dovezi împotriva informațiilor false. Într-unul dintre videoclipurile sale, el ține în mîini niște hîrtii, afirmând că acestea sînt documente pentru defrișare legală și că aceste documente vor apărea pe site-ul Moldsilva în termen de o săptămînă. A trecut deja o lună și aceste documente nu au apărut. Poate că vor exista experți care vor explica de ce documentele nu sînt publicate în domeniul public, sau ministrul însuși va preciza acest lucru?”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că site-ul web al agenției face referire la cel mai recent studiu realizat în 2010.

„Din cîte înțeleg, din cauza schimbărilor climatice globale, este necesar un studiu pentru a înțelege exact cîtă pădure ne putem permite să tăiem și cîtă trebuie păstrată din cauza schimbărilor globale. Iar Moldsilva cel mai probabil lucrează după vechile sisteme sovietice, cînd logica statului era creșterea producției, extragerea mineralelor și resurselor naturale, dar nu și adaptarea la secetă. Poate vom putea găsi experți sau să-l întrebăm pe ministru dacă ministerul intenționează să studieze ultimele tendințe și să adapteze tăierile de pădure în vederea combaterii arșiței și secetei?”, se întreabă activistul de mediu.

Potrivit lui, dacă ei spun că intenționează să planteze o mulțime de copaci în acest scop, atunci au întîrziat prea mult cu plantarea. Acei copaci pe care îi vor planta vor da rezultate peste zeci de ani.

„Iar noi avem nevoie deja ieri! Și de aceea conservarea copacilor bătrîni, care astăzi dau umbră și rețin umiditatea în sol, este singura opțiune adevărată pentru a combate seceta astăzi, dar nu peste 30 de ani”, a subliniat Vladislav Sanduleac

Defrișarea pădurilor continuă să crească, în ciuda promisiunilor globale. Cum reacționează Moldova?

Tag: climă

Știrile din ultimele luni avertizează despre schimbări serioase:

„Ne așteaptă o perioadă cu temperaturi ridicate, care va dura aproximativ 80 de zile”, a declarat expertul Sergiu Dobrojean;

„Debitul pe segmentul moldovenesc al Nistrului rămâne la 100 m3/s.” – împărtășește observațiile doctorul în științe Ilia Trombițchi.

Au trecut deja mai mult de trei ani de la summitul climatic COP26 din 2021, când 140 de țări, inclusiv Moldova, au semnat declarația privind stoparea defrișărilor globale până în 2030. Totuși, datele recente arată că situația se agravează.

Conform raportului Forest Declaration Assessment 2024, anul trecut au fost distruse 6,4 milioane de hectare de pădure la nivel mondial. Alte peste 62 de milioane de hectare au fost afectate de degradare din cauza tăierilor, construcției de infrastructură și incendiilor. Printre cauzele principale se numără creșterea cererii pentru carne, soia, ulei de palmier și nichel.

Moldova, deși nu face parte din țările cu păduri tropicale, se confruntă și ea cu problema despăduririi.

Unul dintre cele mai recente cazuri, conform procuraturii, implică trei bărbați care au încercat să fure peste 4000 m³ de lemn în raionul Anenii Noi, ceea ce echivalează (pentru pădure tânără sau matură) cu aproximativ 4000 sau 12 000 de arbori tăiați, respectiv 0,4 sau 1,5 hectare de pădure continuă, echivalentul a 2 – 4 milioane lei moldovenești. Ca pedeapsă pentru daunele provocate, aceștia vor primi doar o amendă de 67 500 de lei!!! Astfel, prin sancțiuni minime, statul creează condiții avantajoase pentru furtul de lemn în Moldova!

Pe site-ul Moldsilva, ultimele cercetări sunt marcate cu anul 2010, ceea ce arată că organizația, cel mai probabil, rămâne în urmă în activitatea sa față de indicatorii în continuă schimbare ai climei.

Organizația este de asemenea supusă criticilor constante din partea experților și cetățenilor din cauza lipsei de transparență în raportare: câți arbori au fost tăiați și unde au fost vânduți? Ce suprafață în hectare reprezintă acest volum și în ce măsură suprafața împădurită depășește suprafața defrișată?

Temerile cetățenilor și ale experților au fost confirmate de ultimul audit extern la sfârșitul anului 2023, când Curtea de Conturi a verificat utilizarea a 50,2 milioane de lei alocați către Moldsilva. Auditul a constatat:

• Lipsa criteriilor clare de distribuție a lemnului de foc, ceea ce a dus la includerea în listele de beneficiari a mai multor membri ai aceleiași familii și persoane cu surse alternative de încălzire;
• Unele întreprinderi, cum ar fi „Administrația de Stat a Drumurilor”, nu au raportat volumele de lemn colectate și nici distribuția acestora;
• Mecanismul de formare a prețurilor la lemnul de foc a fost considerat defectuos, contribuind la creșterea nejustificată a prețurilor și la reducerea accesibilității combustibilului pentru populație.

Există exemple izolate în lume care oferă speranță, dar per ansamblu situația se înrăutățește!

În Brazilia, datorită eforturilor noului guvern, defrișările din bazinul Amazonului au scăzut cu 62% într-un an. Totuși, în savana Cerrado – un alt biom important – rata defrișărilor a crescut cu 68%. Indonezia, care anterior înregistrase progrese în limitarea defrișărilor, arată din nou o creștere – cu 57% într-un an.

Specialiștii subliniază: măsurile voluntare sunt ineficiente, este nevoie de reglementări stricte și finanțare internațională pentru protejarea pădurilor. În UE se planifică introducerea unei interdicții asupra importului de produse asociate cu defrișările – cafea, cacao, mobilă.

În Moldova, în ciuda faptului că are una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, nu se introduc interdicții noi, ci se continuă tăierea stejarilor pentru fabricile de mobilă și producția internă.

Deși există inițiative orientate spre refacerea pădurilor, campania națională de împădurire își propune să crească ponderea pădurilor până la 15% din suprafața totală a țării (în prezent este în jur de 11%), experții subliniază că acest lucru nu este suficient – este necesară înăsprirea responsabilității pentru tăierile ilegale și consolidarea controlului asupra utilizării terenurilor.

Unii experți și activiști de mediu cer chiar interzicerea totală a defrișărilor pe întreg teritoriul țării pentru următorii 10 ani.

Ministerul Mediului nu comentează aceste declarații, însă renunțarea la defrișări este unul dintre obiectivele principale ale COP29, al cărei membru este și Republica Moldova. Dar dacă într-adevăr Moldova își asumă acest obiectiv – nu se știe! Reprezentanții oficiali nu au comentat în niciun fel această țintă a conferinței COP29.

Mai avem doar șase ani până la termenul global – anul 2030. Dacă vom continua să închidem ochii la defrișări, Moldova riscă să rămână fără protecție naturală împotriva secetelor, eroziunii și schimbărilor climatice.