Why River Channelization and “Cleaning” Are a Mistake for Chișinău and Moldova (Research-Based)

Tag: Chișinău

For decades, cities around the world—including Chișinău—have tried to “tame” rivers by encasing them in concrete and straightening their channels. It was believed that river canalization would prevent floods, improve drainage, and simplify urban development. However, modern research shows the opposite: concrete riverbeds do not solve the problem—they make it worse.

What happens when rivers are locked in concrete

Hydrological studies by the US Geological Survey as early as the 20th century (Leopold & Wolman, 1960) demonstrated that when a river is confined by concrete banks and its channel is straightened, the flow velocity increases sharply. The river effectively turns into a pipe.

The same process is happening with the Bîc River in Chișinău.

During heavy rainfall, water can no longer spread across the floodplain or be absorbed by vegetation and soils. Instead, it rushes downstream at dangerous speeds.

More recent studies (Brody et al., 2019, Journal of Environmental Management) confirm that cities with heavily channelized rivers suffer greater flood damage—especially under extreme rainfall events, which are becoming more frequent due to climate change.

Concrete does not absorb water, does not filter it, and does not cool the city. It only accelerates the flow and transfers the problem further downstream.

Why are rivers “cleaned” if they flowed naturally for thousands of years?

The core problem is not the rivers themselves, but their straightening.

During the Soviet period, many river sections were straightened to expand agricultural land and to build highways, railways, and other infrastructure.

Today, “cleaning” 1 km of a river in Moldova costs between 800,000 and 1.5 million lei. And these works must be repeated again and again—the costs never end.

The only sustainable solution is restoring river meanders, not further deepening and straightening channels.

Why are rivers naturally meandering?

Rivers meander because this is nature’s way of dissipating water energy and balancing bank erosion with sediment deposition on floodplains.

Meanders:

  • slow down the flow,

  • reduce the risk of catastrophic floods,

  • support floodplain ecosystems.

Straightening rivers, by contrast, accelerates flow, dries out floodplains, destroys ecosystems, and shifts flood risk downstream.

What natural rivers do—and why it works

Rivers with natural banks, vegetation, and floodplains behave very differently.

The Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services (IPBES, UN, 2019) shows that restored riverbanks, wetlands, and floodplains can:

  • reduce flood peaks by 20–40%,

  • slow water flow,

  • recharge groundwater,

  • filter pollutants before they enter the river.

This is exactly what the Bîc River and many small rivers of Moldova—including the Răut River and its tributaries—are lacking today.

Nature is cheaper than concrete

According to the World Bank (2019), every 1 euro invested in nature-based and sustainable infrastructure saves up to 4 euros in disaster recovery costs.

The OECD (2020) emphasizes that:

  • concrete solutions require constant repairs,

  • their costs increase with every extreme flood,

  • they adapt poorly to changing climate conditions.

For Chișinău, this means millions of lei spent not on urban development, but on dealing with the consequences of outdated approaches.

Restored rivers bring life back

Research by Palmer et al. (2010, Science) shows that river restoration leads to:

  • the return of fish,

  • increased bird populations,

  • recovery of pollinators,

  • improved water quality within 3–5 years.

For the Răut River and its tributaries, this is a real chance to restore ecosystem functions lost due to channel straightening, removal of riparian vegetation, and agricultural pressure.

River corridors are natural air conditioners for cities

Green zones along rivers are not a luxury—they are a climate necessity.

According to Urban Climate research (Gunawardena et al., 2017), green river corridors:

  • reduce air temperatures by 1–3°C,

  • mitigate the urban heat island effect.

For Chișinău, which increasingly suffers from summer heat, restoring the Bîc River is a matter of public health and comfort.

The world is changing its approach—Moldova should too

Around the world, cities are moving away from concrete:

  • Germany and the Netherlands implement the “Room for the River” policy,

  • Seoul removed concrete and restored the Cheonggyecheon River,

  • France is investing heavily in the renaturalization of small rivers.

De ce betonarea râurilor și „curățarea” lor sunt o greșeală pentru Chișinău și Republica Moldova (studii)

Tag: Chișinău

Timp de decenii, orașe din întreaga lume, inclusiv Chișinăul, au încercat să „domolească” râurile prin betonare și îndreptarea albiilor. Se credea că canalizarea râurilor va preveni inundațiile, va îmbunătăți drenajul și va facilita dezvoltarea urbană. Totuși, cercetările moderne arată clar: betonarea râurilor nu rezolvă problema — ci o agravează.

Ce se întâmplă când râurile sunt încorsetate în beton

Studiile hidrologice ale US Geological Survey încă din secolul XX (Leopold & Wolman, 1960) au demonstrat că, atunci când un râu este constrâns între maluri de beton și albia sa este îndreptată, viteza curgerii apei crește brusc. Râul se transformă, practic, într-o conductă.

Același lucru se întâmplă și cu râul Bîc din Chișinău.

În timpul ploilor abundente, apa nu mai poate ieși în luncă și nu mai este reținută de vegetație sau soluri — ea se deplasează rapid în aval, cu o viteză periculoasă.

Cercetările recente (Brody et al., 2019, Journal of Environmental Management) confirmă că orașele cu râuri puternic canalizate suferă pagube mai mari în urma inundațiilor, mai ales în condițiile precipitațiilor extreme, tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.

Betonul nu absoarbe apa, nu o filtrează și nu răcește orașul. El doar accelerează curgerea și transferă problema mai departe, în aval.

De ce sunt „curățate” râurile, dacă ele au curs normal timp de milenii?

Problema principală nu constă în râuri ca atare, ci în îndreptarea lor.

În perioada sovietică, un număr mare de sectoare de râu au fost rectificate pentru extinderea terenurilor agricole, construirea de autostrăzi, căi ferate și alte infrastructuri.

Astăzi, în Republica Moldova, pentru „curățarea” a 1 km de râu se cheltuie între 800.000 și 1,5 milioane de lei. Aceste lucrări trebuie însă repetate periodic — iar costurile nu se termină niciodată.

Singura soluție durabilă este refacerea meandrelor naturale ale râurilor, nu adâncirea și îndreptarea lor continuă.

De ce râurile sunt meandrate în natură?

Râurile meandrează deoarece acesta este modul natural de disipare a energiei apei și de menținere a echilibrului dintre eroziunea malurilor și depunerea aluviunilor pe câmpii.

Meandrele:

  • încetinesc curgerea apei,

  • reduc riscul inundațiilor catastrofale,

  • susțin ecosistemele de luncă.

Îndreptarea râurilor, dimpotrivă, accelerează curgerea, duce la uscarea luncilor, distruge ecosistemele și mută riscurile de inundații mai jos pe cursul râului.

Ce fac râurile naturale — și de ce acest lucru funcționează

Râurile cu maluri naturale, vegetație și lunci funcționale se comportă complet diferit.

Platforma interguvernamentală IPBES (ONU, 2019) arată că malurile restaurate, zonele umede și luncile inundabile pot:

  • reduce vârfurile de viitură cu 20–40%,

  • încetini curgerea apei,

  • reîncărca apele subterane,

  • filtra poluanții înainte ca aceștia să ajungă în râu.

Exact aceste funcții lipsesc astăzi râului Bîc și multor râuri mici din Republica Moldova.

Natura este mai ieftină decât betonul și îndreptarea albiilor

Potrivit Băncii Mondiale (2019), fiecare 1 euro investit în infrastructură durabilă și bazată pe natură economisește până la 4 euro cheltuiți pentru înlăturarea consecințelor dezastrelor.

OECD (2020) subliniază că:

  • soluțiile din beton necesită reparații permanente,

  • costurile lor cresc odată cu fiecare inundație extremă,

  • acestea se adaptează slab la noile condiții climatice.

Pentru Chișinău, acest lucru înseamnă milioane de lei cheltuite nu pentru dezvoltarea orașului, ci pentru remedierea efectelor unor soluții depășite.

Râurile restaurate readuc viața

Studiul Palmer et al. (2010, Science) arată că restaurarea râurilor duce la:

  • revenirea populațiilor de pești,

  • creșterea numărului de păsări,

  • refacerea populațiilor de polenizatori,

  • îmbunătățirea calității apei în 3–5 ani.

Pentru râul Răut și afluenții săi, aceasta este o șansă de a restabili funcțiile ecosistemice pierdute din cauza îndreptării albiilor, defrișării malurilor și presiunii agricole.

Coridoarele riverane — „aer condiționat” natural pentru oraș

Zonele verzi de-a lungul râurilor nu sunt un „lux”, ci o necesitate climatică.

Conform revistei Urban Climate (Gunawardena et al., 2017), coridoarele verzi riverane:

  • reduc temperatura aerului cu 1–3°C,

  • diminuează efectul de insulă de căldură urbană.

Pentru Chișinău, care suferă tot mai des de valuri de căldură, restaurarea râului Bîc este o chestiune de sănătate publică și confort urban.

Lumea își schimbă deja abordarea — este timpul și pentru Moldova

În întreaga lume, orașele renunță la beton:

  • Germania și Țările de Jos implementează politica „Room for the River”,

  • Seul a demontat betonul și a restaurat râul Cheonggyecheon,

  • Franța investește masiv în renaturarea râurilor mici.

A Case Has Been Opened Regarding the Cutting of the Fig Garden in Central Chișinău: How an Activist Coalition Achieved an Investigation

Tag: Chișinău

The Ministry of Environment and the Environmental Protection Inspectorate have launched an investigation into the illegal cutting down of a garden in the very heart of Chișinău.

This concerns a unique Fig Garden where fig trees, Japanese quince, and mulberry grew — now this green corner has disappeared, and what will happen to the site remains unknown. The civic organization “Pădurea Noastră” played a key role in drawing attention to this case; its activists, together with volunteers, journalists, and concerned citizens, succeeded in securing the opening of a criminal case.

The director of the swimming pool, Vasile Cerbușcă, explained that the cutting was part of a renovation project for the area: a lawn and a renewed recreation zone are planned to be arranged on the site of the garden.

However, the absence of an official permit for tree removal caused public outcry. Activists from “Pădurea Noastră” became the initiators of the investigation and public oversight.

The activists of “Pădurea Noastră” are glad that citizens know how to unite: “We thank everyone who helped: European organizations for advocacy training, civil activists for advice, journalists for timely coverage, and the residents of Chișinău for photos and videos. ‘Pădurea Noastră’ is a grassroots organization without politicians or oligarchs behind us. We act out of enthusiasm and with modest support from volunteer friends.

The Fig Garden showed that unity is possible: people with different views came together for health, life, and the future. We are proud that we managed to bring the voice of the people to the right offices. Moldovans can be united when it comes to simple and important issues for everyone.”

Timeline of Events from “Pădurea Noastră’s” Perspective:

  1. Initial information requests. The organization sent four identical letters to the Ministry of Environment, Chișinău City Hall, the university (which administers the swimming pool), and the company Spații Verzi, requesting official information based on the law on access to public information.

  2. Response from the Ministry of Environment. The agency reported that no permit for cutting was issued. The environmental inspector was copied on the letter with a request to clarify the situation.

  3. Lack of evidence by the inspector. According to Vladislav Sânduliak, the inspector stated he found no evidence of the existence of the fig garden — not even tree roots were found.

  4. Searching for evidence via public help. The activist posted on Facebook asking Chișinău residents to help find photo and video proof of the cutting. Locals promptly sent photos and videos, which were forwarded to the inspector.

  5. Inspector’s ignoring. After receiving the evidence, the inspector stopped responding and did not answer questions about the start of the investigation.

  6. Appeal to the police. Activists then contacted the police. A volunteer personally visited the central police inspectorate, where he was told that territorial responsibility for the site lies with the Buiucani district police. He was advised to file an official complaint, which they did.

  7. Case opened. In early August, “Pădurea Noastră” received confirmation that a case was opened concerning the illegal cutting of the Fig Garden.

According to Vladislav Sânduliak, the investigation will reveal who made the illegal decision to cut down the trees since no permit was issued by the Ministry of Environment. If this is a crime, those responsible must be held accountable.

“Pădurea Noastră” will continue to monitor the progress of the investigation and fight to preserve green spaces in Chișinău and across Moldova. This story is an example of how active citizens and civil society organizations can influence situations by uniting for the common good.

Deschis dosar privind tăierea Grădinii de smochini din centrul Chișinăului: cum a reușit unirea activiștilor să obțină o anchetă

Tag: Chișinău

Ministerul Mediului și Inspectoratul pentru Protecția Mediului au demarat o anchetă privind tăierea ilegală a unei grădini în inima Chișinăului.

Este vorba despre o grădină unică de smochini, unde creșteau smochin, gutui japonez și dud, care acum a dispărut, iar ce se va întâmpla pe acest loc încă nu se cunoaște. Un rol important în atragerea atenției asupra acestui caz l-a avut organizația civică „Pădurea Noastră”, ale cărei activiști, împreună cu voluntari, jurnaliști și cetățeni implicați, au reușit să obțină deschiderea unui dosar penal.

Directorul bazinului, Vasile Cerbușcă, a explicat că tăierea face parte din proiectul de renovare a zonei: pe locul grădinii este planificată amenajarea unui gazon și a unei zone de relaxare modernizate.

Totuși, lipsa unui permis oficial pentru doborârea copacilor a provocat un val de nemulțumiri în societate. Activii „Pădurea Noastră” au devenit inițiatorii anchetei și ai controlului public.

Activii „Pădurea Noastră” sunt bucuroși că cetățenii știu să se unească: „Mulțumim tuturor celor care au ajutat: organizațiilor europene pentru instruirea în advocacy, activiștilor civici pentru sfaturi, jurnaliștilor pentru acoperirea la timp a evenimentelor și locuitorilor Chișinăului pentru fotografii și video. „Pădurea Noastră” este o organizație populară, fără politicieni sau oligarhi în spate. Acționăm din entuziasm și cu sprijinul mic al prietenilor-voluntari.

Grădina de smochini a arătat că unitatea este posibilă: oameni cu viziuni diferite s-au unit pentru sănătate, viață și viitor. Suntem mândri că am reușit să ducem vocea poporului în birourile potrivite. Moldovenii pot fi uniți când e vorba de probleme simple și importante pentru toți”.

Cronologia evenimentelor din perspectiva „Pădurea Noastră”

  1. Primele cereri de informații. Organizația a trimis patru scrisori identice către Ministerul Mediului, Primăria Chișinău, universitate (administrația bazinului) și compania Spații Verzi, solicitând informații oficiale pe baza legii privind accesul la informațiile publice.

  2. Răspunsul Ministerului Mediului. Instituția a comunicat că nu există permis pentru tăiere. În copie la scrisoare a fost inclus inspectorul de mediu, cu rugămintea de a clarifica situația.

  3. Lipsa de dovezi a inspectorului. Potrivit lui Vladislav Sânduliak, inspectorul a declarat că nu a găsit dovezi privind existența grădinii de smochini — nici măcar rădăcini ale copacilor.

  4. Căutarea dovezilor prin implicarea publică. Activistul a postat pe Facebook o solicitare către locuitorii Chișinăului să ajute cu fotografii și videoclipuri ale tăierii. Oamenii au trimis rapid materiale care au fost transmise inspectorului.

  5. Ignorarea de către inspector. După ce a primit dovezile, inspectorul a încetat să mai răspundă și să comunice despre începerea anchetei.

  6. Sesizarea poliției. Atunci activiștii s-au adresat poliției. Un voluntar a vizitat Inspectoratul central de poliție, unde i s-a explicat că responsabilitatea teritorială aparține poliției sectorului Buiucani. I s-a recomandat să depună o plângere oficială, lucru care a fost făcut.

  7. Deschiderea dosarului. La începutul lunii august, „Pădurea Noastră” a primit confirmarea că dosarul penal privind tăierea ilegală a Grădinii de smochini a fost deschis.

Potrivit lui Vladislav Sânduliak, ancheta va stabili cine a luat decizia ilegală de tăiere, întrucât nu a existat niciun permis emis de Ministerul Mediului. Dacă este o infracțiune, vinovații trebuie să răspundă.

„Pădurea Noastră” va continua să monitorizeze evoluția anchetei și să lupte pentru conservarea spațiilor verzi în Chișinău și în întreaga Moldovă. Această poveste este un exemplu despre cum cetățenii activi și organizațiile societății civile pot influența situația, unindu-se pentru binele comun.

Evidence of Fig Orchard Logging Submitted to Chisinau Police

Tag: Chișinău

Residents of the capital and environmental activists are closely monitoring the situation surrounding the so-called fig orchard, which, according to them, once stood in the center of Chisinau and was illegally cut down.

However, an official environmental inspector, who was contacted online, claims that this orchard never existed and that he found no signs of logging at the site.

According to environmental activist Vladislav Sanduliak, the young inspector requested clear evidence proving both the existence of the orchard and the fact of its destruction. The inspector stated that he personally visited the site and did not see a single tree stump. Moreover, when he inquired at the swimming pool area near the alleged logging site, he was told that no one knew about the orchard and that no trees had been cut down there.

The inspector indicated that without concrete evidence—photos or videos directly documenting the logging process—he would be unable to open an official case. Despite the journalist providing “before and after” images sourced online, this was deemed insufficient.

In this context, representatives of the public organization “Pădurea Noastră” are calling on anyone with information, photos, or video materials to send them in and support the investigation. In their view, the situation is perplexing, creating the impression that the residents of the capital are slowly being “led around by the nose.”

They also do not rule out the possibility that there may be a single beneficiary of the logging who is likely taking steps to “resolve the issue.” Activists emphasize that they have neither financial backing nor administrative resources—they are simply ordinary citizens who submitted a request to the Ministry of Environment, which became the catalyst for the inspection to begin.

It is noted that without an official complaint, the case would not have moved forward. According to the activists, all the articles and protests in the press merely create the illusion of an investigation, while in reality, no action is taken without a formal complaint from citizens. This situation is likely the same in other cases of illegal logging within the city and throughout Moldova.

The journalist calls on readers to help: to gather evidence, request CCTV footage from the police, and provide witness testimony confirming that the orchard existed and has now been destroyed. It is important for people to unite so that the inspectorate can conduct a thorough investigation.

Official Update on the Fig Orchard Logging Case

The public organization “Pădurea Noastră” has sent an official request to the Ministry of Environment regarding the alleged illegal logging of a fig orchard (Ficus carica) in the center of Chisinau.

In accordance with Law No. 148/2023 on Access to Information of Public Interest, an official response was received from the Ministry of Environment:

“The Ministry, through the Environmental Protection Agency, has reviewed your request and informs you that the logging of fig trees was carried out without the necessary authorization documents required by current legislation. In the near future, the Environmental Inspectorate will send an official letter detailing the measures taken in this case.”

Currently, the organization “Pădurea Noastră” has submitted a complaint to the police commissariat to clarify the circumstances. A response has not yet been received.

Dovezile privind defrișarea livezii de smochini au fost transmise la poliția din Chișinău

Tag: Chișinău

Locuitorii capitalei și ecologiștii urmăresc cu îngrijorare situația în jurul așa-numitei livezi de smochini care, potrivit acestora, a existat cândva în centrul Chișinăului și ar fi fost defrișată ilegal.

Cu toate acestea, un inspector ecologic oficial, cu care s-a reușit contactul online, susține că această livadă nu a existat niciodată și că nu a descoperit urme de defrișare la fața locului.

Potrivit ecologistului Vladislav Sanduliak: Tânărul angajat al inspectoratului a solicitat dovezi convingătoare privind existența livezii și faptul defrișării acesteia. El a declarat că a fost personal la fața locului și nu a văzut niciun ciot. Mai mult, când a întrebat pe teritoriul bazinului aflat lângă locul presupusei defrișări, i s-a răspuns că nu știe nimeni de existența livezii și că nu a avut loc nicio defrișare.

Inspectorul a menționat că, fără dovezi concrete – foto sau video direct din momentul defrișării – nu poate deschide un dosar oficial. În ciuda fotografiilor „înainte și după” transmise de jurnalist din surse online, acestea s-au dovedit a fi insuficiente.

În acest context, reprezentanții organizației „Pădurea Noastră” fac apel către toți cei care dețin informații, fotografii sau materiale video să le trimită pentru a sprijini ancheta. În opinia lor, situația ridică mari semne de întrebare – lăsând impresia că locuitorii capitalei sunt treptat „duși de nas”.

Totodată, nu este exclus ca în spatele defrișării să existe un beneficiar care, probabil, depune eforturi pentru a „rezolva problema”. Activistii subliniază că nu dispun de sprijin financiar sau administrativ – sunt doar cetățeni simpli care au înaintat o solicitare către Ministerul Mediului, ceea ce a declanșat procesul de verificare.

Se subliniază că, fără o plângere oficială, cazul nu ar fi avansat. Toate articolele din presă și mitingurile, în opinia activiștilor, creează doar iluzia unei anchete, în timp ce acțiunile reale nu sunt întreprinse fără o plângere scrisă din partea cetățenilor. Probabil, aceeași situație se repetă și în alte cazuri de defrișări ilegale în oraș și în întreaga Republică Moldova.

Jurnalistul adresează un apel cititorilor: să contribuie la colectarea dovezilor, să solicite imaginile de pe camerele de supraveghere de la poliție, să depună mărturie privind existența livezii și distrugerea acesteia. Este important ca oamenii să se unească pentru ca inspectoratul să poată desfășura o anchetă completă.

Notă oficială privind cazul defrișării livezii de smochini

Organizația publică „Pădurea Noastră” a trimis o solicitare oficială către Ministerul Mediului referitoare la presupusa defrișare ilegală a unei livezi de smochini (Ficus carica) în centrul Chișinăului.

În conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, a fost primit următorul răspuns oficial din partea Ministerului Mediului:

„Ministerul, prin intermediul Agenției de Mediu, a examinat solicitarea dumneavoastră și comunică faptul că defrișarea arborilor de tip «Smochin» a fost efectuată fără documentele de autorizare prevăzute de legislația în vigoare. În perioada următoare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va expedia o scrisoare oficială cu informații despre măsurile întreprinse în acest caz.”

În prezent, organizația „Pădurea Noastră” a transmis o plângere către comisariatul de poliție pentru clarificarea circumstanțelor. Răspunsul este în așteptare.

Chisinau Municipal Services Have Started Cutting Down Dead Trees, Not Living Ones

Tag: Chișinău

“Pădurea Noastră” Calls on Citizens to Help Protect Green Spaces

At last, the removal of dead and hazardous trees has begun in Chisinau—an issue the environmental organization “Pădurea Noastră” has been highlighting for a long time. Activists express hope that municipal services will continue this work and put an end to the practice of cutting down healthy trees, thus preserving the city’s green areas.

“We have been heard! We hope they will keep up the good work and stop cutting living trees,” say representatives of the organization.

According to “Pădurea Noastră,” tree removal operations are currently underway, including in the Buiucani district, where municipal workers are removing dangerous dead trunks.

The organization urges city residents to join the joint effort to protect living trees by helping authorities focus specifically on dead and hazardous trees. To this end, “Pădurea Noastră” asks citizens to send photos and locations of dead trees around Chisinau. The collected data will be regularly forwarded to Î.M. “Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” to compile lists of necessary work.

Thus, as the ecologists emphasize, this effort will not only make the streets safer by removing dangerous branches but also preserve healthy trees, ensuring Chisinau enjoys clean air and shade amid climate change challenges.

Serviciile municipale din Chișinău au început să taie copacii uscați, nu pe cei vii

Tag: Chișinău

„Pădurea Noastră” îndeamnă locuitorii să contribuie la protejarea spațiilor verzi

La Chișinău au început, în sfârșit, lucrările de înlăturare a copacilor uscați și periculoși, problemă asupra căreia organizația ecologică „Pădurea Noastră” a atras atenția de mult timp. Activistii își exprimă speranța că serviciile municipale vor continua această activitate și vor opri practica tăierii copacilor sănătoși, contribuind astfel la păstrarea zonelor verzi din oraș.

„Am fost auziți! Sperăm că vor continua în același spirit și vor înceta să mai taie copacii vii”, notează reprezentanții organizației.

Potrivit „Pădurea Noastră”, lucrările de tăiere a copacilor uscați se desfășoară în prezent inclusiv în sectorul Buiucani, unde serviciile comunale înlătură trunchiurile uscate care prezintă pericol.

Organizația îndeamnă locuitorii orașului să se alăture eforturilor comune de protejare a copacilor vii, ajutând autoritățile să se concentreze pe înlăturarea arborilor uscați și periculoși. În acest scop, „Pădurea Noastră” roagă locuitorii să trimită fotografii și locațiile copacilor uscați din Chișinău. Datele colectate vor fi transmise periodic către Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” pentru a facilita formarea listelor de intervenții necesare.

Astfel, subliniază ecologiștii, nu doar că vor fi făcute străzile mai sigure prin eliminarea ramurilor periculoase, dar vor fi protejați copacii sănătoși, asigurând Chișinăului aer curat și umbră, aspecte esențiale în contextul schimbărilor climatice.

A Large-Scale Cleanup Took Place at Ghidighici Beach

Tag: Chișinău

The environmental organization “Pădurea Noastră” carried out its largest cleanup of the year, clearing the central beach and the surrounding forest area of the Ghidighici reservoir in Chișinău.

This location is known for accumulating large amounts of waste for two main reasons: the careless attitude of visitors and the lack of attention from the city administration. Although the municipality does not consider this area a proper recreation and tourism zone and does not invest in its maintenance, city residents continue to spend their leisure time there.

“It is clear that something needs to be done about this,” the organizers stated.

New volunteers from Moldova and Ukraine joined the action, giving the event a humanitarian dimension as well. Participants combined the cleanup with celebrating the Summer Solstice in the traditional Slavic-Moldovan style of Kupala-Sânziene, offering Ukrainian guests an atmosphere that reminded them of home and their traditions.

A total of 52 people took part in the cleanup, and as the organizers noted, it was “a truly warm and unifying event.”

The team extends special thanks to their sponsors, whose support made this celebration of cleanliness possible. The event was supported by the project “Sustainable Civil Society in the Eastern Partnership Countries,” implemented by People in Need, funded by the European Union, and co-financed by the Ministry of Foreign Affairs of the Czech Republic within the framework of the “Transition” cooperation program. In Moldova, the project is implemented by People in Need Moldova.

Curățenie de amploare pe plaja Ghidighici

Tag: Chișinău

Organizația ecologică „Pădurea Noastră” a desfășurat cea mai amplă acțiune de curățenie din acest an, reușind să curețe plaja centrală și pădurea din jurul lacului de acumulare Ghidighici din Chișinău.

Acesta este un loc unde se adună mereu cantități mari de gunoi, din două motive principale: neglijența vizitatorilor și lipsa de atenție din partea administrației orașului. Deși municipalitatea nu consideră acest loc drept o zonă completă de agrement și turism și nu investește în amenajarea acestuia, locuitorii orașului continuă să își petreacă timpul liber aici.

„Este clar că trebuie făcut ceva în această privință”, consideră organizatorii.

La acțiune s-au alăturat noi voluntari din Moldova și Ucraina, ceea ce a oferit evenimentului și o dimensiune umanitară. Participanții au combinat curățenia cu sărbătorirea Solstițiului de Vară în stil popular slavo-moldovenesc, Kupala-Sânziene, oferind oaspeților din Ucraina o atmosferă care le amintește de casă și de tradițiile lor.

La curățenie au participat 52 de persoane, iar organizatorii au menționat că a fost „un eveniment cu adevărat cald și unificator”.

Echipa își exprimă recunoștința deosebită față de sponsorii lor, datorită cărora această sărbătoare a curățeniei a fost posibilă. Evenimentul a fost sprijinit de proiectul „Societate civilă durabilă în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul Programului de cooperare „Transition”. În Moldova, proiectul este implementat de organizația People in Need Moldova.