Adunarea Europeană a Așezărilor Eco 2025: Ucraina propune un nou model de unitate — Grija pentru Pământ!

Category: RO

Adunarea Europeană a Așezărilor Eco (European Ecovillage Gathering 2025) și-a confirmat anul acesta statutul de principal forum pentru cei care caută alternative la modelele tradiționale de societate.

Sute de participanți din 15 țări europene s-au reunit pentru a-și împărtăși experiențele, a discuta despre viitorul vieții ecologice și despre modul în care Așezările Eco pot răspunde provocărilor globale — de la criza climatică la tulburările sociale.

Partea centrală a fost întâlnirea liderilor rețelelor naționale de ecovilii. Aici s-au discutat nu doar practici ecologice, ci și dezvoltarea strategică a mișcărilor în diferite țări. „Comunitățile puternice nu înseamnă întotdeauna rețele puternice. Sunt niveluri diferite de coordonare și organizare a proceselor”, notează participanții.

Un element cheie a fost discuția despre valorile care unesc. Rețeaua ucraineană a prezentat propria sa concepție — „In Earth we trust”. După cum explică liderul GEN Ukraine, Maxim Zalevskyi, „ne unește grija pentru pământ. Aceasta este ceea ce nu generează contradicții în cadrul rețelei”. Acest vector — regenerarea pământului ca bază pentru refacerea comunităților și a oamenilor — a fost deosebit de relevant în Europa.

„Nu toate rețelele au astăzi un vector clar. Nu tuturor celor 15 țări le este ușor să împărtășească realizările lor. Rețelele puternice rămân în principal cele din vest”, recunoaște Zalevskyi.

Experiența ucraineană, în ciuda tuturor dificultăților războiului și crizei societății civile, a stârnit respectul colegilor. „Am păstrat activitatea rețelei. Apelurile noastre săptămânale nu și-au pierdut dinamica. Oamenii vor să meargă mai departe alături de noi. Am spus că sunt mândru că, indiferent de circumstanțe, am păstrat multiculturalismul, incluziunea și diversitatea ideologică a rețelei noastre. Aceasta este adevărata valoare europeană”, a adăugat el.

Dezvoltarea Așezării Eco în Moldova nu este la fel de intensă ca în unele țări europene și chiar ca în Ucraina vecină, așa că ar fi de dorit ca statul să acorde mai multă atenție acestei problematici. Astfel de comunități formează un colectiv conștient, restabilesc legătura cu natura, stimulează economiile locale și creează modele de viață durabilă, adaptabile în orice condiții. Dezvoltarea lor ajută la pregătirea oamenilor pentru provocările viitorului și consolidează reziliența socială și ecologică a țării.

Deschis dosar privind tăierea Grădinii de smochini din centrul Chișinăului: cum a reușit unirea activiștilor să obțină o anchetă

Category: RO

Ministerul Mediului și Inspectoratul pentru Protecția Mediului au demarat o anchetă privind tăierea ilegală a unei grădini în inima Chișinăului.

Este vorba despre o grădină unică de smochini, unde creșteau smochin, gutui japonez și dud, care acum a dispărut, iar ce se va întâmpla pe acest loc încă nu se cunoaște. Un rol important în atragerea atenției asupra acestui caz l-a avut organizația civică „Pădurea Noastră”, ale cărei activiști, împreună cu voluntari, jurnaliști și cetățeni implicați, au reușit să obțină deschiderea unui dosar penal.

Directorul bazinului, Vasile Cerbușcă, a explicat că tăierea face parte din proiectul de renovare a zonei: pe locul grădinii este planificată amenajarea unui gazon și a unei zone de relaxare modernizate.

Totuși, lipsa unui permis oficial pentru doborârea copacilor a provocat un val de nemulțumiri în societate. Activii „Pădurea Noastră” au devenit inițiatorii anchetei și ai controlului public.

Activii „Pădurea Noastră” sunt bucuroși că cetățenii știu să se unească: „Mulțumim tuturor celor care au ajutat: organizațiilor europene pentru instruirea în advocacy, activiștilor civici pentru sfaturi, jurnaliștilor pentru acoperirea la timp a evenimentelor și locuitorilor Chișinăului pentru fotografii și video. „Pădurea Noastră” este o organizație populară, fără politicieni sau oligarhi în spate. Acționăm din entuziasm și cu sprijinul mic al prietenilor-voluntari.

Grădina de smochini a arătat că unitatea este posibilă: oameni cu viziuni diferite s-au unit pentru sănătate, viață și viitor. Suntem mândri că am reușit să ducem vocea poporului în birourile potrivite. Moldovenii pot fi uniți când e vorba de probleme simple și importante pentru toți”.

Cronologia evenimentelor din perspectiva „Pădurea Noastră”

  1. Primele cereri de informații. Organizația a trimis patru scrisori identice către Ministerul Mediului, Primăria Chișinău, universitate (administrația bazinului) și compania Spații Verzi, solicitând informații oficiale pe baza legii privind accesul la informațiile publice.

  2. Răspunsul Ministerului Mediului. Instituția a comunicat că nu există permis pentru tăiere. În copie la scrisoare a fost inclus inspectorul de mediu, cu rugămintea de a clarifica situația.

  3. Lipsa de dovezi a inspectorului. Potrivit lui Vladislav Sânduliak, inspectorul a declarat că nu a găsit dovezi privind existența grădinii de smochini — nici măcar rădăcini ale copacilor.

  4. Căutarea dovezilor prin implicarea publică. Activistul a postat pe Facebook o solicitare către locuitorii Chișinăului să ajute cu fotografii și videoclipuri ale tăierii. Oamenii au trimis rapid materiale care au fost transmise inspectorului.

  5. Ignorarea de către inspector. După ce a primit dovezile, inspectorul a încetat să mai răspundă și să comunice despre începerea anchetei.

  6. Sesizarea poliției. Atunci activiștii s-au adresat poliției. Un voluntar a vizitat Inspectoratul central de poliție, unde i s-a explicat că responsabilitatea teritorială aparține poliției sectorului Buiucani. I s-a recomandat să depună o plângere oficială, lucru care a fost făcut.

  7. Deschiderea dosarului. La începutul lunii august, „Pădurea Noastră” a primit confirmarea că dosarul penal privind tăierea ilegală a Grădinii de smochini a fost deschis.

Potrivit lui Vladislav Sânduliak, ancheta va stabili cine a luat decizia ilegală de tăiere, întrucât nu a existat niciun permis emis de Ministerul Mediului. Dacă este o infracțiune, vinovații trebuie să răspundă.

„Pădurea Noastră” va continua să monitorizeze evoluția anchetei și să lupte pentru conservarea spațiilor verzi în Chișinău și în întreaga Moldovă. Această poveste este un exemplu despre cum cetățenii activi și organizațiile societății civile pot influența situația, unindu-se pentru binele comun.

Cum câștigă ecovillagerii din România: povestea unei familii care a ales viața simplă

Category: RO

În inima Transilvaniei, pe dealurile satului Daia, trăiește o familie care a decis să își schimbe viața radical.

Ei sunt Alexandra și Florin, care au lăsat în urmă zgomotul Angliei, profesiile de prestigiu, confortul orașului mare și au ales o viață simplă, dar adevărată, aproape de pământ.

„Ne-am dorit ca copiii noștri să crească liberi, sănătoși, aproape de natură. Și într-o zi am înțeles că nu mai putem amâna acest vis”, spun ei.

Alexandra a studiat cândva medicina, iar Florin ingineria. Au locuit și au muncit cinci ani în Anglia, dar cu fiecare zi simțeau tot mai clar chemarea pământului. S-au întors în România și au început de la zero – fără granturi, fără capital investit, fără garanția succesului.

Din ce câștigă ei?

Astăzi, ferma lor există datorită unor surse simple, dar diverse de venit:

Produse proprii
Cultivă legume, cresc animale, fac brânzeturi, gemuri și siropuri. Totul fără chimicale, în cantități mici, cu livrare în Târgu Mureș și trimitere prin curier în toată țara.

Agricultură sustenabilă
Familia a renunțat complet la chimicale, orientându-se spre permacultură, construind armonie cu natura și reducând la minim risipa.

Haine vintage și produse handmade
Dragostea pentru vintage s-a transformat într-o altă sursă de venit. În colaborare cu meșteșugari români, Alexandra coase și vinde șorțuri, rochii și haine în colecții mici sau la comandă.

Produse digitale și consultanță
Cu timpul, au început să își împărtășească experiența prin pachete digitale și ghiduri, arătând cum poți începe o viață simplă la țară și cum poți construi un venit sustenabil. Aceste materiale sunt cumpărate de cei care planifică mutarea sau vor să înțeleagă cum pot câștiga bani într-un ecovillage.

„Ni se pune adesea întrebarea: «Dar tu din ce trăiești?» Răspunsul e simplu: din ce producem cu mâinile noastre și cu ce știm. Din ouă și roșii. Din sfaturi date la timpul potrivit. Din eBook-urile pe care le cumpără oamenii care visează la o astfel de viață”, spune Alexandra.

De ce fac asta?

„Nu avem nevoie de șefi și de stresul de birou. Nu vrem să simțim că trăim doar în weekend. Vrem ca copiii noștri să vadă o lume în care poți munci și trăi în armonie cu tine însuți”, explică familia.

Ei recunosc că nu este un drum ușor. Sunt luni cu venituri modeste. Există oboseală. Dar cel mai important rămâne sentimentul de viață adevărată, nu de goană continuă.

Pentru cei care vor să înceapă

Alexandra și Florin au creat pachetul digital „Trăiește simplu. Câștigă cu sens”, care îi ajută pe cei ce vor să facă primul pas către o viață la țară, fără haos și panică.

Ce conține pachetul:
„Viața la Țară – Primii Pași spre Simplitate” – un ghid sincer despre mutarea la sat și primii pași spre o viață simplă.
„Surse de Venit la Țară” – peste 20 de idei reale de venit la sat, cu exemple și calcule, fără iluzii și promisiuni de „îmbogățire rapidă”.

Acesta nu este un produs fizic, ci unul digital – îl poți descărca, imprima și folosi oricând.

„Dacă eu, o femeie cu cinci copii, fără fonduri europene sau afaceri moștenite, am reușit să încep o altă viață, atunci este posibil pentru oricine are voință”, spune Alexandra.

Povestea Alexandrei și a lui Florin nu este doar inspirație, ci un exemplu real despre cum viața sustenabilă poate deveni sursă de venit. Ei arată că ecovillagerii nu „fug de viață”, ci o construiesc după propriile reguli, rămânând activi și independenți financiar.

Poate că acesta este chiar drumul la care visezi de mult.

Dovezile privind defrișarea livezii de smochini au fost transmise la poliția din Chișinău

Category: RO

Locuitorii capitalei și ecologiștii urmăresc cu îngrijorare situația în jurul așa-numitei livezi de smochini care, potrivit acestora, a existat cândva în centrul Chișinăului și ar fi fost defrișată ilegal.

Cu toate acestea, un inspector ecologic oficial, cu care s-a reușit contactul online, susține că această livadă nu a existat niciodată și că nu a descoperit urme de defrișare la fața locului.

Potrivit ecologistului Vladislav Sanduliak: Tânărul angajat al inspectoratului a solicitat dovezi convingătoare privind existența livezii și faptul defrișării acesteia. El a declarat că a fost personal la fața locului și nu a văzut niciun ciot. Mai mult, când a întrebat pe teritoriul bazinului aflat lângă locul presupusei defrișări, i s-a răspuns că nu știe nimeni de existența livezii și că nu a avut loc nicio defrișare.

Inspectorul a menționat că, fără dovezi concrete – foto sau video direct din momentul defrișării – nu poate deschide un dosar oficial. În ciuda fotografiilor „înainte și după” transmise de jurnalist din surse online, acestea s-au dovedit a fi insuficiente.

În acest context, reprezentanții organizației „Pădurea Noastră” fac apel către toți cei care dețin informații, fotografii sau materiale video să le trimită pentru a sprijini ancheta. În opinia lor, situația ridică mari semne de întrebare – lăsând impresia că locuitorii capitalei sunt treptat „duși de nas”.

Totodată, nu este exclus ca în spatele defrișării să existe un beneficiar care, probabil, depune eforturi pentru a „rezolva problema”. Activistii subliniază că nu dispun de sprijin financiar sau administrativ – sunt doar cetățeni simpli care au înaintat o solicitare către Ministerul Mediului, ceea ce a declanșat procesul de verificare.

Se subliniază că, fără o plângere oficială, cazul nu ar fi avansat. Toate articolele din presă și mitingurile, în opinia activiștilor, creează doar iluzia unei anchete, în timp ce acțiunile reale nu sunt întreprinse fără o plângere scrisă din partea cetățenilor. Probabil, aceeași situație se repetă și în alte cazuri de defrișări ilegale în oraș și în întreaga Republică Moldova.

Jurnalistul adresează un apel cititorilor: să contribuie la colectarea dovezilor, să solicite imaginile de pe camerele de supraveghere de la poliție, să depună mărturie privind existența livezii și distrugerea acesteia. Este important ca oamenii să se unească pentru ca inspectoratul să poată desfășura o anchetă completă.

Notă oficială privind cazul defrișării livezii de smochini

Organizația publică „Pădurea Noastră” a trimis o solicitare oficială către Ministerul Mediului referitoare la presupusa defrișare ilegală a unei livezi de smochini (Ficus carica) în centrul Chișinăului.

În conformitate cu Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, a fost primit următorul răspuns oficial din partea Ministerului Mediului:

„Ministerul, prin intermediul Agenției de Mediu, a examinat solicitarea dumneavoastră și comunică faptul că defrișarea arborilor de tip «Smochin» a fost efectuată fără documentele de autorizare prevăzute de legislația în vigoare. În perioada următoare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va expedia o scrisoare oficială cu informații despre măsurile întreprinse în acest caz.”

În prezent, organizația „Pădurea Noastră” a transmis o plângere către comisariatul de poliție pentru clarificarea circumstanțelor. Răspunsul este în așteptare.

Zona din jurul izvorului Tamara a fost curățată de deșeuri!

Category: RO

Activiștii ecologiști ai organizației „Pădurea Noastră” s-au adunat în Parcul Valea Morilor și au organizat o acțiune amplă de curățenie în pădurea din jurul izvorului Tamara, precum și la izvorul în sine — îndepărtând plasticul și alte deșeuri.

Organizatorii adresează mulțumiri sincere fiecărui participant la acțiune — sunteți adevărați eroi!

De această dată, Pretura sectorului Centru a pus la dispoziția voluntarilor mănuși, saci pentru gunoi și șervețele. Mulțumiri speciale pretorului Vlad Hîncu pentru sprijin și colaborare.

Echipa „Pădurea Noastră” mulțumește în mod deosebit sponsorului general — organizația People in Need Moldova și proiectului „Societate civilă durabilă în țările Parteneriatului Estic”. Acest proiect regional este implementat de People in Need, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul Programului de Cooperare „Transition”.

Serviciile municipale din Chișinău au început să taie copacii uscați, nu pe cei vii

Category: RO

„Pădurea Noastră” îndeamnă locuitorii să contribuie la protejarea spațiilor verzi

La Chișinău au început, în sfârșit, lucrările de înlăturare a copacilor uscați și periculoși, problemă asupra căreia organizația ecologică „Pădurea Noastră” a atras atenția de mult timp. Activistii își exprimă speranța că serviciile municipale vor continua această activitate și vor opri practica tăierii copacilor sănătoși, contribuind astfel la păstrarea zonelor verzi din oraș.

„Am fost auziți! Sperăm că vor continua în același spirit și vor înceta să mai taie copacii vii”, notează reprezentanții organizației.

Potrivit „Pădurea Noastră”, lucrările de tăiere a copacilor uscați se desfășoară în prezent inclusiv în sectorul Buiucani, unde serviciile comunale înlătură trunchiurile uscate care prezintă pericol.

Organizația îndeamnă locuitorii orașului să se alăture eforturilor comune de protejare a copacilor vii, ajutând autoritățile să se concentreze pe înlăturarea arborilor uscați și periculoși. În acest scop, „Pădurea Noastră” roagă locuitorii să trimită fotografii și locațiile copacilor uscați din Chișinău. Datele colectate vor fi transmise periodic către Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” pentru a facilita formarea listelor de intervenții necesare.

Astfel, subliniază ecologiștii, nu doar că vor fi făcute străzile mai sigure prin eliminarea ramurilor periculoase, dar vor fi protejați copacii sănătoși, asigurând Chișinăului aer curat și umbră, aspecte esențiale în contextul schimbărilor climatice.

ONG-urile avertizează: modificările propuse la Legea privind emisiile industriale pun în pericol sănătatea populației și protecția mediului

Category: RO

Mai multe organizații neguvernamentale din Republica Moldova trag un semnal de alarmă privind modificările propuse la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, avertizând că acestea pot afecta grav calitatea aerului, apei și solului, dar și sănătatea cetățenilor.

Avertizarea vine într-un aviz elaborat de EcoContact și semnat de 30 de ONG-uri (lista fiind în actualizare).

Potrivit documentului, eliminarea unor prevederi și anexe esențiale din lege ar permite unor activități poluante să funcționeze fără control strict sau autorizație de mediu din partea statului. Printre activitățile care ar putea fi excluse din regimul de autorizare se numără fermele zootehnice, unitățile din industria alimentară, stațiile de tratare a apei, comerțul cu substanțe chimice și deșeuri – toate cu potențial mare de poluare.

Experții subliniază că, dacă aceste modificări vor fi adoptate, multe ferme, fabrici și unități industriale vor putea activa fără autorizație de mediu, ceea ce va îngreuna controlul și prevenirea poluării apelor, aerului și solului, crescând riscurile asupra sănătății publice și a mediului. Excluderea acestor activități din Anexa nr. 2 și eliminarea completă a Anexei nr. 3 creează un vid legislativ periculos, care afectează capacitatea statului de a proteja dreptul cetățenilor la un mediu sănătos, sigur și durabil.

EcoContact subliniază că modificările propuse contravin legislației Uniunii Europene, deja transpuse în dreptul național, precum și acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, punând în pericol procesul de integrare europeană.

De asemenea, documentul atrage atenția că aceste modificări sunt promovate printr-un amendament la un proiect de lege deja votat în prima lectură, unde singura legătură cu actele modificate este doar „domeniul mediului”, fără consultarea publicului, a autorităților locale și fără o analiză detaliată a impactului asupra mediului și sănătății. Mai exact, amendamentele la Legea privind emisiile industriale au fost adăugate la un proiect care inițial se referea exclusiv la modificarea Legii apelor nr. 81 din 19 martie 2025, deja adoptat în prima lectură.

Potrivit ONG-urilor, această abordare nu reprezintă o simplificare a legislației, ci o slăbire a mecanismelor de control și prevenire a riscurilor de poluare. O simplificare reală ar presupune coerență legislativă, consultarea părților interesate și menținerea unor instrumente eficiente de reglementare, aspecte care lipsesc în acest proces.

Eliminarea acestor reglementări va reduce transparența și capacitatea autorităților publice locale de a-și îndeplini atribuțiile și va diminua dreptul cetățenilor de a fi informați și implicați în luarea deciziilor de mediu.

În concluzie, ONG-urile recomandă autorităților să păstreze toate regulile de control și autorizare pentru activitățile cu potențial poluant și să asigure consultarea publicului înainte de modificarea legislației de mediu.

Amintim că ieri, 24 iunie 2025, Guvernul a aprobat Avizul unic asupra amendamentelor la proiectul de lege privind modificarea Legii apelor nr. 272/2011. În aviz se confirmă că modificările la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale reprezintă o nouă inițiativă legislativă, care trebuie adoptată în două lecturi, fiind recomandată luarea în considerare a jurisprudenței Curții Constituționale.

Documentele pot fi consultate aici:

Curățenie de amploare pe plaja Ghidighici

Category: RO

Organizația ecologică „Pădurea Noastră” a desfășurat cea mai amplă acțiune de curățenie din acest an, reușind să curețe plaja centrală și pădurea din jurul lacului de acumulare Ghidighici din Chișinău.

Acesta este un loc unde se adună mereu cantități mari de gunoi, din două motive principale: neglijența vizitatorilor și lipsa de atenție din partea administrației orașului. Deși municipalitatea nu consideră acest loc drept o zonă completă de agrement și turism și nu investește în amenajarea acestuia, locuitorii orașului continuă să își petreacă timpul liber aici.

„Este clar că trebuie făcut ceva în această privință”, consideră organizatorii.

La acțiune s-au alăturat noi voluntari din Moldova și Ucraina, ceea ce a oferit evenimentului și o dimensiune umanitară. Participanții au combinat curățenia cu sărbătorirea Solstițiului de Vară în stil popular slavo-moldovenesc, Kupala-Sânziene, oferind oaspeților din Ucraina o atmosferă care le amintește de casă și de tradițiile lor.

La curățenie au participat 52 de persoane, iar organizatorii au menționat că a fost „un eveniment cu adevărat cald și unificator”.

Echipa își exprimă recunoștința deosebită față de sponsorii lor, datorită cărora această sărbătoare a curățeniei a fost posibilă. Evenimentul a fost sprijinit de proiectul „Societate civilă durabilă în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul Programului de cooperare „Transition”. În Moldova, proiectul este implementat de organizația People in Need Moldova.

Despre învățământul superior silvic și împăduririle din Moldova – Victor Sfeclă

Category: RO

Cum se dezvoltă învățământul superior silvic în Moldova și ce progrese avem la capitolul împăduriri?

Lectorul universitar ing. Victor Sfeclă, prodecan al Facultății de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului de la UTM, vorbește deschis despre viitorul pădurilor și importanța pregătirii specialiștilor în domeniu.

Așezare ecologică VS Sat! Diferență șocantă de ecologicitate

Category: RO

Studentul ecolog Vladislav Sanduleac de la UTM (Campusul Agrar) a împărtășit rezultatele cercetării sale realizate în cadrul lucrării de curs. Concluziile sale s-au dovedit a fi neașteptate chiar și pentru el.

„De o săptămână sunt sub impresia celor descoperite în lucrarea mea. Mă bucură în mod special cunoștințele pe care le obțin la universitate. Se pare că ecologia este o știință foarte exactă, care permite evaluarea stării mediului înconjurător în cifre și coeficienți și identificarea clară a gradului de poluare și a soluțiilor pentru probleme”, a povestit Vladislav.

Potrivit studentului, datorită acestor cunoștințe el a înțeles cât de necesară este profesia de ecolog în lumea contemporană:

„Pentru orice sat sau afacere se poate elabora un proiect ecologic care să ajute la atragerea finanțării pentru îmbunătățirea mediului de viață. Este un instrument real al schimbării.”

Vladislav a remarcat și importanța pregătirii la UTM:
„Le recomand tinerilor să acorde atenție acestei specialități. La universitate s-a păstrat un colectiv profesoral puternic, care continuă cele mai bune tradiții ale fostei Universități Agrare”, a subliniat el.

Satul: cifre care șochează

Tema principală a lucrării lui Vladislav a fost cercetarea stării ecologice a unui sat din Moldova. Rezultatele au fost surprinzătoare.

„Ai zice că satul înseamnă natură și ecologie. Dar când am început să calculez indicatorii, imaginea s-a dovedit a fi cu totul alta”, povestește studentul.

El a constatat că un sat standard cu 1000 de gospodării produce anual circa 700 de tone de bălegar.
„Acest bălegar ar putea deveni un îngrășământ valoros dacă ar funcționa un sistem de compostare. Dar, de fapt, cea mai mare parte ajunge în sol și poluează apa din fântâni. O parte este transportată la gropile de gunoi, unde se amestecă cu plastic și chimicale, otrăvește solul și adesea mocnește sau arde”, a explicat Vladislav.

Situația este agravată de utilizarea necontrolată a pesticidelor, ceea ce duce la moartea în masă a albinelor.

„Satul este lipsit de biodiversitate: aici sunt în principal pomi fructiferi, nuci și grădini. Plantele și animalele de pădure nu au unde să trăiască. Aratul adânc și lipsa fâșiilor forestiere contribuie la eroziune — fertilitatea este dusă de vânt și ploi”, a adăugat el.

Așezarea ecologică: standarde europene pe pământ moldovenesc

Comparând situația cu o așezare ecologică, Vladislav a observat o imagine complet diferită.

„O așezare ecologică cu o suprafață de 40 de hectare, unde circa 20 de familii gospodăresc pe loturi de la 1 la 2,7 hectare, mi-a devenit un exemplu de armonie cu natura”, a menționat el.

Potrivit lui:
2/3 din suprafața fiecărui lot este ocupată de grădini-forestiere permaculturale, unde biodiversitatea prosperă, inclusiv specii din Cartea Roșie.

Solul nu este arat și este protejat de vegetație împotriva eroziunii. Pe unele loturi s-au aplicat terasări, s-au creat ecosisteme acvatice pentru păsări și pești.

În așezare nu există gropi de gunoi și nici vite mari, astfel că solul nu este poluat cu deșeuri.
Nu se utilizează pesticide și substanțe chimice — se aplică îngrășăminte naturale și organisme bio.
Apicultura este dezvoltată, ceea ce are un efect benefic asupra polenizării plantelor.

„Acest exemplu a întrunit cele mai înalte standarde europene: de adaptare la schimbările climatice, creștere a biodiversității și ecologizare a vieții omului. O astfel de experiență trebuie studiată și răspândită în toată țara”, consideră Vladislav Sanduleac.