Așezare ecologică în Moldova: un exemplu pentru întreaga țară

Category: RO

În condițiile actuale, când problema dezvoltării durabile și a protecției mediului devine tot mai actuală, în mediul academic apar lucrări care descriu exemple unice de realizare cu succes a proiectelor ecologice.

Un astfel de exemplu este așezarea ecologică din comuna Codreanca, raionul Strășeni, descrisă detaliat în lucrarea de an a studentului ecologist de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vladislav Sanduleac („Caracteristica componentelor de mediu și măsuri de protecție a unor resurse în comuna Codreanca, raionul Strășeni”, 2025).

Potrivit cercetărilor autorului, proiectul așezării ecologice din Codreanca a fost inițiat în anul 2003. Astăzi, pe un teritoriu cu o suprafață de 40 de hectare, aproximativ 20 de familii gospodăresc după principii de permacultură și restaurare a biodiversității. Fiecare familie deține între 1 și 2,7 hectare de teren, creând așa-numitele moșii care îmbină practicile agricole tradiționale cu abordările ecologice moderne.

Studentul ecologist explică originea științifică a noțiunii „așezare ecologică”: „Termenul Așezare Ecologică a fost introdus în circulația științifică de către profesorul Institutului Tehnologic din Georgia, George Ramsey, în cadrul prezentării sale din anul 1978 „Aplicarea energiei pasive pentru mediul artificial” la Prima Conferință Mondială privind Energia, organizată de Asociația Inginerilor Energeticieni. Ramsey susținea că problemele legate de utilizarea excesivă a energiei nu țin de tehnologie, ci de stilul de viață al populației.”

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac prezintă și unele date istorice despre dezvoltarea așezărilor ecologice în Moldova și în lume: „În 1991 a fost creată Rețeaua Globală a Așezărilor Ecologice (Global Ecovillage Network, GEN). În 2001, GEN a obținut statut de consultant special pe lângă Consiliul Economic și Social al ONU (UN-ECOSOC) și a devenit partener al Institutului ONU pentru formare și cercetare.”

„Astăzi, în diverse țări sunt elaborate legi care încurajează dezvoltarea așezărilor ecologice și deja peste 10 000 de astfel de așezări sunt înregistrate în baza legislației privind cooperativele, protecția biodiversității, organizațiile non-profit și planificarea urbană în Europa, America și Australia. De asemenea, în Rusia, în anul 2013, a fost adoptată o lege regională a regiunii Belgorod privind moșiile familiale, care reglementează acordarea gratuită a terenurilor de 1 ha pe o perioadă de 49 de ani pentru crearea gospodăriilor familiale durabile.” – explică autorul lucrării.

Vladislav Sanduleac oferă și unele date: „Pe teritoriul așezării ecologice din comuna Codreanca, pe parcursul a 20 de ani, s-au format loturi cu păduri-livezi permaculturale, unde plantațiile ocupă între 15% și 60% din teritoriu, ceea ce corespunde celor mai bune valori de împădurire din țările Europei. Aici nu sunt utilizate pesticide și îngrășăminte chimice, apicultura se dezvoltă activ, iar deșeurile organice sunt compostate și utilizate ca îngrășământ.”

O atenție deosebită în proiect este acordată conservării și sporirii numărului speciilor locale de floră și faună. Teritoriul așezării a devenit un refugiu pentru fazani, prepelițe, iepuri, arici, precum și pentru specii rare de plante incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Un aspect nu mai puțin important, potrivit lui Vladislav Sanduleac, este utilizarea energiei solare: pe teritoriu sunt instalate stații electrice solare, ceea ce asigură autonomia energetică a așezării ecologice.

Partea de analiză a lucrării subliniază că așezarea ecologică din Codreanca corespunde pe deplin convențiilor internaționale de mediu, inclusiv Convenției privind biodiversitatea și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Mai mult, proiectul este inclus în Global Ecovillage Network, ceea ce confirmă recunoașterea sa la nivel internațional.

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac formulează recomandări concrete pentru primăria satului Codreanca. Experiența așezării ecologice din comuna Codreanca poate deveni baza implementării unor inițiative similare în întreaga Moldovă, contribuind la restaurarea naturii, dezvoltarea economiei verzi și formarea unei noi conștiințe ecologice în țară, iar pentru Codreanca poate constitui fundamentul dezvoltării turismului ecologic.

Acest proiect demonstrează că dezvoltarea durabilă este posibilă chiar și în comunitățile rurale mici, dacă sunt unite eforturile locuitorilor, autorităților locale și ale comunității ecologice.

Versiunea completă a lucrării poate fi consultată la linkul:

drive.google.com

Copacii verzi sunt tăiați, iar cei uscați și periculoși sunt lăsați în picioare

Category: RO

Spații Verzi taie copaci verzi în Chișinău – spun că salvează locuitorii de pericolul copacilor care pot cădea.

În același timp, numeroși copaci complet uscați, care reprezintă un pericol real, nu sunt tăiați.

Eco-activiștii organizației Pădurea Noastră au efectuat o inspecție rapidă a parcului Valea Morilor și au identificat cel puțin 30 de copaci uscați și periculoși, care necesită defrișare urgentă.

În loc de asta, Spații Verzi continuă să taie copaci verzi și afirmă că lucrează pentru siguranța noastră.

Iată geo-localizările tuturor copacilor uscați, însoțite de fotografii. Se poate verifica! Eco-activiștii intenționează să trimită această listă la Inspecția Ecologică și să adune date despre toți copacii uscați din celelalte parcuri din Chișinău. De asemenea, au venit cu un apel public: „Nu tăiați copacii vii, tăiați-i pe cei uscați!”

Primii doi copaci uscați și cei mai periculoși, lângă care a avut loc o sărbătoare pentru copii, se află aici: maps.app.goo.gl

3. maps.app.goo.gl

4. maps.app.goo.gl

5. maps.app.goo.gl

6. maps.app.goo.gl

7. maps.app.goo.gl

8. maps.app.goo.gl

9. maps.app.goo.gl

10.11. maps.app.goo.gl

12-14 maps.app.goo.gl

15. maps.app.goo.gl

16.17. maps.app.goo.gl

18-20. maps.app.goo.gl

21. maps.app.goo.gl

22. maps.app.goo.gl

 23. maps.app.goo.gl

24. maps.app.goo.gl

25.26. maps.app.goo.gl

27. maps.app.goo.gl

28. maps.app.goo.gl

29.30 maps.app.goo.gl

10 milioane de pași pentru ecologie – un proiect inedit al ecologiștilor din Moldova

Category: RO

O inițiativă neobișnuită a pornit din Moldova – 10 milioane de pași pentru mediu. Doi activiști moldoveni merg pe jos peste 500 km în Turcia ca să strângă bani pentru plantarea a 2025 de copaci în Moldova, citat de Ecopresa.

 
Drumul lor — celebrul traseu Lykian — este prima etapă a unei campanii de amploare. Prin această acțiune, inițiatorii vor să mobilizeze oamenii să doneze pentru puieți și să se alăture plantării alături de voluntarii Plantăm fapte bune în Moldova/Parcurile Viitorului, o echipă care de ani buni reîmpădurește din proprie inițiativă și salvează râuri prin acțiuni de curățare și replantare.
 
Inițiativa e deschisă tuturor: oricine poate contribui, fie prin donații, fie participând la provocarea #NumărăPașii — o campanie colectivă prin care se urmărește atingerea simbolică a 10 milioane de pași pentru natură.
Am stat de vorbă cu inițiatorii campaniei, iată ce povestesc:
 
🟢Cine sunteți?
 
Suntem administratorii canalului de Telegram Friends MD (https://t.me/friends_md), un canal creat pentru a ajuta oamenii să se găsească unii pe alții în funcție de orice tip de cerere. De peste un an, canalul nostru unește oameni din întreaga țară — fie că e vorba de prietenii, sprijin pentru cei singuri sau proaspăt ajunși în Moldova, fie de inițiative mari, acțiuni caritabile sau idei interesante.
 
🟢Ce vreți să faceți?
 
La nivel global, ne dorim ca cât mai mulți oameni să afle despre proiectul nostru. El a ajutat deja mii de persoane să-și facă prieteni, să-și găsească perechea, să-și realizeze visurile sau să adune oameni în jurul propriilor idei.
În prezent, în cadrul unei acțiuni caritabile, am lansat un challenge împreună cu abonații noștri: obiectivul este de a parcurge 10.000.000 de pași, postând rezultatele în rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu. (https://t.me/friends_md/4370)
 
Noi, ca administratori, am decis să contribuim la maximum, pornind într-un traseu pe jos pe drumul Lykian din Turcia, pentru a atrage și mai multă atenție și a aduce o contribuție semnificativă la această cifră.
🟢Cum a apărut ideea de a colecta bani pentru copaci?
În timp ce pregăteam această inițiativă, ne-am întrebat: ce impact real am putea avea, dincolo de atragerea atenției?
Am început să căutăm voluntari implicați în acțiuni concrete și am descoperit organizația Parcurile Viitorului (https://m.facebook.com/share/1AKnLc2B4R/?mibextid=wwXIfr&wtsid=rdr_0QMylt0DQQ3XoKQLT).
Am vorbit cu unul dintre coordonatori — Petru. El ne-a povestit că, în urmă cu câțiva ani, câțiva entuziaști au început să planteze o pădure în zona Vadul lui Vodă.
 
Inițiativa a crescut treptat, atrăgând tot mai mulți oameni implicați. În prezent, ei continuă să planteze copaci în toată țara, prin forțe proprii. Acum se ocupă de salvarea râului Bălțata, curățându-l de gunoi și plantând copaci de-a lungul malurilor.
 
🟢Cum puteți ajuta concret?
 
L-am întrebat pe Petru „cu ce putem ajuta concret?”, iar el ne-a spus că cea mai mare nevoie este de voluntari pentru plantare și de fonduri pentru achiziția de puieți.
 
Așadar, am decis să împărțim acțiunea noastră în două etape:
 
În timpul traseului și al challenge-ului, colectăm donații pentru puieți, pe care îi vom transmite integral lui Petru și echipei sale.
După aceea, vom organiza o zi de plantare a copacilor, invitând toți doritorii să ni se alăture.
 
Vom documenta totul prin conținut media, atrăgând și mai multă atenție și implicând cât mai multe persoane în fapte bune.
 
🟢Ce fel de copaci vor fi plantați?
 
Responsabilitatea pentru acest aspect revine în totalitate echipei Parcurile Viitorului. Ei au experiență și știu exact ce specii sunt potrivite și cum să le planteze corect.
 
🟢Cine va planta copacii?
 
Noi, împreună cu abonații noștri și toți cei care vor fi inspirați de inițiativa noastră. Plantarea se va face sub îndrumarea voluntarilor experimentați de la Parcurile Viitorului.
 
🟢Ați mai făcut astfel de inițiative?
 
Da. De-a lungul anului, am organizat numeroase acțiuni de voluntariat și curățenie.

Cea mai mare mândrie a noastră este eliminarea unei gropi de gunoi ilegale în parcul Valea Morilor (https://t.me/friends_md/2691

 

), pe care am curățat-o împreună cu voluntarii de la AO Pădurea Noastră și TRADIȚII, evacuând peste 500 de saci de gunoi.

De asemenea, prin intermediul canalului nostru au fost organizate diverse acțiuni caritabile inițiate de abonați: — ajutor pentru adăposturile de animale,
— plantări de arbori,
— forumuri de sprijin psihologic pentru persoane vulnerabile,
și multe altele.
 
🟢De ce faceți asta?
 
Proiectul Friends MD există de peste un an și a ajutat deja multe persoane să își realizeze propriile idei și să găsească oameni cu aceleași viziuni. Publicăm cererile oamenilor activi și implicați către o audiență mare, fiind convinși că susținerea inițiativelor cu intenții bune poate schimba țara în bine.
Dar nu toți înțeleg pe deplin valoarea resursei noastre. De aceea, am decis să oferim un exemplu personal, demonstrând că puterea unei comunități poate crea un proiect de anvergură, unind oameni printr-un simplu apel.
Ceea ce facem noi poate fi făcut de oricine — sau chiar ceva mai mare — folosind resursa noastră.
 
🟢🟢🟢Cum poate contribui cititorul?
 
În acest moment, cea mai importantă contribuție este distribuirea informației, pentru a ajunge la toți cei preocupați de problema despăduririi și ecologiei.
Un follow și un share înseamnă deja enorm:
Cei care pot — sunt invitați să doneze pentru achiziția de puieți și să se pregătească să vină cu noi la plantare, cot la cot cu abonații noștri.

Organizația People in Need Moldova a apreciat înalt activitatea ecologică a AO„Pădurea Noastră”

Category: RO

„Suntem mândri de partenerii noștri care aduc o contribuție semnificativă la curățarea pădurilor din Moldova și la plantarea copacilor. Aceste acțiuni oferă speranță și consolidează responsabilitatea colectivă”, se menționează în declarația organizației.

🌍 People in Need a felicitat pe toți cu ocazia Zilei Pământului și a subliniat că aceasta este o oportunitate de a reflecta asupra responsabilității pe care o are omenirea față de planeta sa. În acest context, organizația internațională a menționat contribuția inițiativei ecologice moldovenești „Pădurea Noastră” și a proiectului partener „Tabăra Mamei Pământ” în protecția mediului înconjurător.

♻️ Potrivit reprezentanților People in Need, Ziua Pământului nu este doar un gest simbolic, ci și un apel la acțiune pentru întreaga societate civilă.
„Să elaborăm împreună inițiative curajoase pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale și prevenirea problemelor ecologice care afectează prezentul și viitorul nostru”, au subliniat aceștia.

🌱 Activitatea inițiativei „Pădurea Noastră”, orientată spre combaterea poluării pădurilor și restaurarea zonelor verzi, a beneficiat de sprijin în cadrul proiectului regional „Reziliența societății civile în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și cofinanțarea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul „Transition”.

🔵 Sprijinul pentru astfel de inițiative subliniază importanța unirii eforturilor comunităților locale, organizațiilor civice și partenerilor internaționali pentru protejarea naturii și un viitor durabil pentru Moldova.

Cum poate învăța Moldova din experiențele europene pentru combaterea schimbărilor climatice

Category: RO

Uniunea Europeană are o influență pozitivă asupra Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Este vorba atât de asistența politică oferită, cât și cea tehnică. Moldova nu trebuie să acționeze de una singură. Este oportun să preia practicile europene în acest proces de trecere de la o economie bazată pe poluare și folosirea energiei fosile spre o economie verde, durabilă.

Declarațiile aparțin co-liderului național al Proiectului Green Agenda, Iordanca Rodica Iordanov, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.

„O tranziție verde ar în semna preluarea acestor experiențe și preluarea cadrului normativ și tehnic, adaptat la situația Moldovei. Noi nu putem să-l copiem pentru că avem specificul țării, specificul geografic și specificul climatic”, a menționat Iordanca Rodica Iordanov. Iar cu resursele financiare pe care le are, Republica Moldova nu va face față acestui proces sau va face față, dar într-un termen foarte lung. În aceste condiții, sprijinul european este valoros. UE susține Moldova în acest proces prin diferite forme, granturi, credite, a remarcat experta.

Lipsa pădurilor, spune Iordanca Rodica Iordanov, influențează decisiv schimbările climatice. Iată de ce trebuie să fie găsit echilibrul între confort și protejarea ecosistemului. În cazul în care se defrișează pădurile, apar inclusiv riscurile de alunecări de teren, secetă, ploi torențiale.

„Acum se observă și o tendință. Se declară de fiecare dată, când avem criză energetică, că nu vom avea destul lemn de foc și trebuie cetățeanul susținut și deschidem tăierile. Această abordare nu este constructivă și nu este una în favoarea protecției mediului și reducerii impactului de schimbări climatice”, a menționat co-liderul național al Proiectului Green Agenda.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni. 82% dintre respondenți consideră defrișările drept principala cauză a schimbărilor climatice. 57% la sută dintre cei chestionați susțin că atât factorii naturali, cât și activitatea umană contribuie la schimbările climatice.

Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.

Eco-activiștii cer transparență în proiectele de restaurare a pădurilor

Category: RO

Republica Moldova va primi în curînd 200 de milioane de euro pentru sădirea pădurilor și atunci există doar două opțiuni: ori vom deveni o țară europeană frumoasă, prosperă, ori nu vom vedea nici păduri, nici bani.

Această opinie a fost exprimată activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la facultatea de ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac relatează Noi.md.

El a spus că există un motiv imens pentru îndoieli, iar motive pentru a pune la îndoială activitatea Moldsilva oferă rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Cel mai recent dintre acestea se referă la probleme precum: nereguli în distribuirea subvențiilor, lipsă de transparență și control, nereguli în procesul de autorizare a tăierilor, prețuri netransparente, nereguli în distribuirea lemnului de foc, depășirea limitelor stabilite, defecte în metodologia de stabilire a prețurilor, nereguli în mecanismul de distribuire a subvențiilor.

„Exploatarea ilegală a pădurilor este o poveste aparte. Ultimii care au furat păduri în valoare de 2-4 milioane de lei au fost amendați cu 67.500 de lei. Se pare că statul a creat condiții favorabile pentru furtul pădurilor, mai ales cînd silvicultorii au salarii mizere. Îndrăznesc să spun că dacă toate aceste încălcări există, ele vor afecta și acele 200 de milioane de bani din creditele europene”, a declarat activistul de mediu.

Potrivit lui, astfel de cazuri au fost deja menționate în presă la plantarea puieților. De exemplu, auditorii au vizitat ocolul silvic Vadul-lui-Vodă, unde, potrivit documentelor, au fost plantați 1 866 de salc]mi pe o suprafață de 0,8 hectare. Dar auditorii au avut suspiciuni că această lucrare nu a fost efectuată. Ei au prezentat fotografii în care se vede iarbă și tufișuri în loc de pădure și copaci.

„S-ar părea că este de datoria ministrului să facă ordine în instituțiile care se află în subordinea sa, dar ministrul, dimpotrivă, apără agenția Moldsilva în toate modurile posibile, înregistrînd clipuri video în care aduce dovezi împotriva informațiilor false. Într-unul dintre videoclipurile sale, el ține în mîini niște hîrtii, afirmând că acestea sînt documente pentru defrișare legală și că aceste documente vor apărea pe site-ul Moldsilva în termen de o săptămînă. A trecut deja o lună și aceste documente nu au apărut. Poate că vor exista experți care vor explica de ce documentele nu sînt publicate în domeniul public, sau ministrul însuși va preciza acest lucru?”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că site-ul web al agenției face referire la cel mai recent studiu realizat în 2010.

„Din cîte înțeleg, din cauza schimbărilor climatice globale, este necesar un studiu pentru a înțelege exact cîtă pădure ne putem permite să tăiem și cîtă trebuie păstrată din cauza schimbărilor globale. Iar Moldsilva cel mai probabil lucrează după vechile sisteme sovietice, cînd logica statului era creșterea producției, extragerea mineralelor și resurselor naturale, dar nu și adaptarea la secetă. Poate vom putea găsi experți sau să-l întrebăm pe ministru dacă ministerul intenționează să studieze ultimele tendințe și să adapteze tăierile de pădure în vederea combaterii arșiței și secetei?”, se întreabă activistul de mediu.

Potrivit lui, dacă ei spun că intenționează să planteze o mulțime de copaci în acest scop, atunci au întîrziat prea mult cu plantarea. Acei copaci pe care îi vor planta vor da rezultate peste zeci de ani.

„Iar noi avem nevoie deja ieri! Și de aceea conservarea copacilor bătrîni, care astăzi dau umbră și rețin umiditatea în sol, este singura opțiune adevărată pentru a combate seceta astăzi, dar nu peste 30 de ani”, a subliniat Vladislav Sanduleac

Care este secretul copacilor bătrîni?

Category: RO

Primăvara trecută, guvernul Moldovei a aprobat un nou Cod Silvic, iar vara, toți au fost surprinși de o caniculă cumplită. Iar pentru vara aceasta, se prognozează din nou o căldură record și secetă. Ce ne protejează de arșiță și secetă în acest nou cod? Nimic…

Cum se vede, codul nu a fost scris pentru a combate schimbările climatice iminente, ci pentru a corespunde noilor standarde europene.

Standardele europene-s bune, însă pentru noi – prea mici. Dacă în unele țări europene pădurile acoperă 75% din teritoriu, apoi în țara noastră -11%, indicele cel mai prost în Europa. De aceea trebuie să multiplicăm de multe ori sfaturile europenilor și să creăm legi mai îndrăznețe, care cu adevărat vor restabili pădurile noastre și vor putea contracara schimbările climatice, da nu să le adoptăm pentru a raporta Comisiei Europene.

Iar pentru Moldova cea mai îndrăzneață decizie, despre care au vorbit de multe ori experții, este interzicerea completă a defrișărilor.

Biologul Valeriu Arvat ne-a explicat rolul important, pe care îl joacă rădăcinile arborilor bătrîni în menținerea umezelii în sol și în lupta cu seceta.

La noi, aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, care pot salva solul de secetă. Pădurarii taie copacii prea repede, iar așa-numiții „copaci copți” devin din ce în ce mai tineri.

Care este secretul copacilor bătrîni? Copacii funcționează ca niște pompe uriașe, care ridică apa din straturile inferioare ale solului spre cele superioare, precum și ca baterii, ce pot reține în straturile superioare ale solului umiditatea provenită în urma ploilor. Copacii tineri, spre deosebire de cei bătrîni, doar consumă apa din sol, și numai cei bătrîni au capacitatea de a o trage în sus și a o reține în straturile superioare.

Copacii, ca tot ce e viu pe planetă, constau din carbon și, potrivit biologului Valeriu Arvat, fiecare moleculă de carbon poate menține maximum patru molecule de apă. Studiind relația dintre compoziția solului și starea de sănătate a plantei după metoda medicului american Carey Reams, specialistul moldovean a obținut roade agricole bogate în conținut și de înaltă calitate.

Biologii cunosc: pentru ca o plantă să participe la fotosinteză, e nevoie de trei componente: apă, dioxid de carbon (CO2) și energia luminii (solare), care în cele din urmă oferă copacilor zahăr (glucoză) și oamenilor oxigen (O2).

De exemplu, pentru a construi o moleculă de glucoză e nevoie de 12 atomi de hidrogen. Da hidrogenul ajunge în plantă din apă, prin rădăcini. De aceea, pentru ca planta să se dezvolte, ea este nevoită să tragă și să mențină apa.

Potrivit lui Valeriu Arvat, plantele mici nu sunt capabile să atragă apa din straturile inferioare ale solului, iar dacă straturile superioare se usucă, planta se usucă și ea. Și numai copacii bătrîni, seculari, pot să ridice apa în straturile superioare ale solului, și astfel să ofere umiditate dătătoare de viață plantelor tinere și chiar să umple izvoarele și fîntînile oamenilor. În plus, copacii bătrîni au o coroană mai densă, umbresc mai bine solul și previn evaporarea excesivă a umidității.

Dar pentru că în cele 11% de păduri ale noastre aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, ne aflăm în pragul unui colaps climatic grav. Și pentru a nu transforma Moldova într-un deșert african, trebuie să fie interzisă total tăierea copacilor pentru mulți ani înainte, astfel ca în Moldova să poată reapărea copacii seculari cu un sistem de rădăcini adînci.

Mai jos aducem niște informații importante. Poate că membrii guvernului le vor citi și vor scrie legile potrivite, și atunci rîurile mici ale Moldovei se vor umple, Nistrul va deveni mai adînc, iar noi vom înceta să ne sufocăm din cauza căldurii excesive.

Mecanismul ridicării capilare a apei:

1. Unii copaci, în special cei care cresc în regiuni aride sau semiaride, au rădăcini care pot pătrunde la adîncimi considerabile, uneori ele ajung și la apele subterane. Astfel de rădăcini se numesc rădăcini pivotante, sau profunde.

2. Aceste rădăcini pot să extragă apă din acviferele solului, în care rădăcinile altor plante nu pot pătrunde. Acest lucru este deosebit de important în perioadele de secetă, în care straturile superioare ale solului se usucă.

3. Prin rădăcinile de suprafață, copacii cu rădăcini adînci pot elibera o parte din apa absorbită în straturile superioare ale solului. Acest proces se numește redistribuire hidraulică.

4. Apa eliberată de copac în straturile superioare ale solului devine disponibilă pentru plantele cu rădăcini mai la suprafață. Acest lucru este deosebit de important în ecosistemele cu concurență mare pentru apă.

5. Redistribuirea hidraulică ajută la menținerea microclimei și a biodiversității, oferind acces la apă pentru arbuști și alte plante, care nu pot ajunge la acviferele din profunzimi.

6. Cercetările arată, că în regiunile aride cca 30% din apa absorbită de rădăcinile adînci ale copacilor poate fi redistribuită în straturile superioare ale solului, îmbunătățind echilibrul hidric al ecosistemului. De exemplu, stejarii, care au rădăcini adînci, susțin multe alte specii de plante, mai ales dacă în timpul verii apele de suprafață seacă.

Vladislav Sanduleac,

activist de mediu

Defrișarea pădurilor continuă să crească, în ciuda promisiunilor globale. Cum reacționează Moldova?

Category: RO

Știrile din ultimele luni avertizează despre schimbări serioase:

„Ne așteaptă o perioadă cu temperaturi ridicate, care va dura aproximativ 80 de zile”, a declarat expertul Sergiu Dobrojean;

„Debitul pe segmentul moldovenesc al Nistrului rămâne la 100 m3/s.” – împărtășește observațiile doctorul în științe Ilia Trombițchi.

Au trecut deja mai mult de trei ani de la summitul climatic COP26 din 2021, când 140 de țări, inclusiv Moldova, au semnat declarația privind stoparea defrișărilor globale până în 2030. Totuși, datele recente arată că situația se agravează.

Conform raportului Forest Declaration Assessment 2024, anul trecut au fost distruse 6,4 milioane de hectare de pădure la nivel mondial. Alte peste 62 de milioane de hectare au fost afectate de degradare din cauza tăierilor, construcției de infrastructură și incendiilor. Printre cauzele principale se numără creșterea cererii pentru carne, soia, ulei de palmier și nichel.

Moldova, deși nu face parte din țările cu păduri tropicale, se confruntă și ea cu problema despăduririi.

Unul dintre cele mai recente cazuri, conform procuraturii, implică trei bărbați care au încercat să fure peste 4000 m³ de lemn în raionul Anenii Noi, ceea ce echivalează (pentru pădure tânără sau matură) cu aproximativ 4000 sau 12 000 de arbori tăiați, respectiv 0,4 sau 1,5 hectare de pădure continuă, echivalentul a 2 – 4 milioane lei moldovenești. Ca pedeapsă pentru daunele provocate, aceștia vor primi doar o amendă de 67 500 de lei!!! Astfel, prin sancțiuni minime, statul creează condiții avantajoase pentru furtul de lemn în Moldova!

Pe site-ul Moldsilva, ultimele cercetări sunt marcate cu anul 2010, ceea ce arată că organizația, cel mai probabil, rămâne în urmă în activitatea sa față de indicatorii în continuă schimbare ai climei.

Organizația este de asemenea supusă criticilor constante din partea experților și cetățenilor din cauza lipsei de transparență în raportare: câți arbori au fost tăiați și unde au fost vânduți? Ce suprafață în hectare reprezintă acest volum și în ce măsură suprafața împădurită depășește suprafața defrișată?

Temerile cetățenilor și ale experților au fost confirmate de ultimul audit extern la sfârșitul anului 2023, când Curtea de Conturi a verificat utilizarea a 50,2 milioane de lei alocați către Moldsilva. Auditul a constatat:

• Lipsa criteriilor clare de distribuție a lemnului de foc, ceea ce a dus la includerea în listele de beneficiari a mai multor membri ai aceleiași familii și persoane cu surse alternative de încălzire;
• Unele întreprinderi, cum ar fi „Administrația de Stat a Drumurilor”, nu au raportat volumele de lemn colectate și nici distribuția acestora;
• Mecanismul de formare a prețurilor la lemnul de foc a fost considerat defectuos, contribuind la creșterea nejustificată a prețurilor și la reducerea accesibilității combustibilului pentru populație.

Există exemple izolate în lume care oferă speranță, dar per ansamblu situația se înrăutățește!

În Brazilia, datorită eforturilor noului guvern, defrișările din bazinul Amazonului au scăzut cu 62% într-un an. Totuși, în savana Cerrado – un alt biom important – rata defrișărilor a crescut cu 68%. Indonezia, care anterior înregistrase progrese în limitarea defrișărilor, arată din nou o creștere – cu 57% într-un an.

Specialiștii subliniază: măsurile voluntare sunt ineficiente, este nevoie de reglementări stricte și finanțare internațională pentru protejarea pădurilor. În UE se planifică introducerea unei interdicții asupra importului de produse asociate cu defrișările – cafea, cacao, mobilă.

În Moldova, în ciuda faptului că are una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, nu se introduc interdicții noi, ci se continuă tăierea stejarilor pentru fabricile de mobilă și producția internă.

Deși există inițiative orientate spre refacerea pădurilor, campania națională de împădurire își propune să crească ponderea pădurilor până la 15% din suprafața totală a țării (în prezent este în jur de 11%), experții subliniază că acest lucru nu este suficient – este necesară înăsprirea responsabilității pentru tăierile ilegale și consolidarea controlului asupra utilizării terenurilor.

Unii experți și activiști de mediu cer chiar interzicerea totală a defrișărilor pe întreg teritoriul țării pentru următorii 10 ani.

Ministerul Mediului nu comentează aceste declarații, însă renunțarea la defrișări este unul dintre obiectivele principale ale COP29, al cărei membru este și Republica Moldova. Dar dacă într-adevăr Moldova își asumă acest obiectiv – nu se știe! Reprezentanții oficiali nu au comentat în niciun fel această țintă a conferinței COP29.

Mai avem doar șase ani până la termenul global – anul 2030. Dacă vom continua să închidem ochii la defrișări, Moldova riscă să rămână fără protecție naturală împotriva secetelor, eroziunii și schimbărilor climatice.

De ce Moldova este săracă? Povestea unui stejar cât greutatea lui în aur!

Category: RO

Comorile ecologice de sub picioarele noastre sunt adesea subevaluate.

Pe fundalul schimbărilor climatice, secetelor și instabilității sociale, studentul Facultății de Ecologie, Vladislav Sanduleac, împărtășește pe Facebook reflecții care surprind prin exactitatea calculelor și evidența concluziilor. El povestește despre un stejar — simbol viu al unei bogății durabile, care aduce Moldovei de zeci de ori mai multă valoare decât lemnul ce ar putea fi tăiat din el.

„Un stejar matur moldovenesc, în jur de 100 de ani, aduce statului și cetățenilor noștri un profit colosal:

  1. Produce în jur de 100–150 kg de oxigen pe an, suficient pentru respirația a 2–4 persoane. Cât valorează o viață sănătoasă pentru 2–4 moldoveni – calculați voi înșivă.
    Am găsit o butelie medicală cu oxigen de 10 litri – 5000 lei. Deci aproximativ 50 000 lei pe an, echivalent în butelii. Sau 5 000 000 lei în 100 de ani.” – remarcă Vladislav.

Doar oxigenul îl transformă deja pe stejar într-o comoară adevărată. Dar nu se oprește aici.

„2. Stejarul este un aparat de aer condiționat natural. Evaporă până la 400 litri de apă pe zi vara, răcind și umidificând aerul pe care îl respiră aceiași 2–4 moldoveni.
Să calculăm doar vara – 90 de zile.
400 litri = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.
Funcționarea unui AC la minim 10 kWh pe zi = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.”

Nu este doar umbră – este microclimat, gratuit și de neînlocuit.

Studentul completează tabloul astfel:
„3. Coroana sa poate oferi umbră pe o suprafață de până la 200 m² (2 ari) și răcește temperatura aerului cu 3–7°C. Și asta este mai mult decât suficient pentru a combate încălzirea globală și a reduce cazurile de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune — pentru aceiași 2–3 moldoveni.
Cât valorează să mai trăiești încă o vară pentru cineva dintr-un grup de risc? Eu cred că este neprețuit!”

Este imposibil să nu fii de acord — viețile sunt salvate sub coroanele copacilor. Dar și solul, și apa sunt protejate.

„4. Rădăcinile stejarului rețin și filtrează până la 1000 litri de apă la o ploaie torențială și extrag apă din straturile adânci ale solului, mărind umiditatea acestuia — extrem de important pentru aceiași 2–4 moldoveni într-o țară agrară.
În plus, prin încetinirea scurgerii apei, stejarul previne eroziunea solului.
Cât costă un puț secat într-un sat, folosit de o viață întreagă de 2–4 familii? Mai adăugăm lejer 360 000 lei pentru 100 de ani de irigare în lipsa umidității din sol.”

Stejarul este ecosistem, protecție a solului și sursă de viață.

„5. Un singur stejar poate susține până la 500 de specii de insecte, ciuperci, păsări și mușchi. Este un ecosistem în miniatură — de la furnici până la bufnițe.
Asta pentru că produce între 10 și 50 de mii de ghinde pe an, fiind o masă bogată pentru veverițe, mistreți, păsări și cerbi. Nici nu mă apuc să calculez asta!
Un sac de compost costă 250 lei. Stejarul produce 5 cm de compost în 10 ani. Și anual, 30–80 kg de materie organică bogată în potasiu, fosfor, azot – ce sprijină dezvoltarea microflorei solului.”

Și acum concluzia — șocantă:

„Total minim estimat pe 100 de ani: 6 300 000 lei.
Asta înseamnă aproximativ 3,5 kg de aur. Cam 1 kg de aur pentru fiecare moldovean dintre acei 2–4 din poveste)))”

Sună ca o poveste, dar este bazată pe date. Și ca orice poveste, are și un antagonist – gândirea pe termen scurt.

„Și acum atenție: povestea a doua, intitulată 3,14-Ț!!!
Ocolul silvic primește dintr-un stejar crescut timp de 100 de ani în jur de 3 metri cubi de lemn de calitate. Dacă mai investim energie, muncă, transport, debitare și uscare — la 12 000 lei/mc, se obțin 36 000 lei.
Dar dacă scădem toate cheltuielile, rămân firimituri pentru bieții lucrători.
Și de aici – toată Moldova e săracă, cu un astfel de mod de a trata bogățiile sale naturale!”

Fotografia adăugată postării a fost preluată din blogul lui V. Costiuc. „Videoul lui a devenit viral, nu aveam cum să trec cu vederea”, adaugă Vladislav.

Această poveste nu este doar o viziune poetică a unui ecologist, ci un calcul real al bogățiilor naturale subapreciate ale țării. Poate că exact astfel de istorii vor schimba modul de gândire al celor care iau astăzi decizii despre defrișările din Moldova.

Stejarii bătrâni ai Moldovei – să-i păstrăm sau să-i tăiem?

Category: RO

În Republica Moldova continuă defrișarea activă a stejarilor seculari.

Logica pare simplă: dacă un copac a ajuns la o anumită vârstă, poate fi tăiat. Totuși, o astfel de politică are consecințe ecologice grave, asupra cărora experții trag un semnal de alarmă.

Doctorul în științe biologice, Ilia Trombițchi, compară actuala abordare a silviculturii cu o logică absurdă: copacii nu sunt porci, iar cu cât sunt mai bătrâni, cu atât mai multe beneficii aduc ecosistemului. Acest principiu este recunoscut de mult timp în străinătate. De exemplu, în SUA, Serviciul Forestier (US Forestry Service) înțelege importanța copacilor bătrâni în menținerea regimului hidrologic în condițiile schimbărilor climatice. Acolo, accentul este pus pe îndepărtarea copacilor mici și mijlocii pentru a preveni incendiile și pentru a îmbunătăți condițiile de creștere ale copacilor bătrâni. Mai mult, copacii tăiați sunt oferiți gratuit companiilor, iar pentru lucrările efectuate acestea sunt chiar plătite.

În Moldova, însă, situația este inversă: cu cât un copac este mai bătrân, cu atât este mai probabil să fie tăiat. Acest lucru duce la sărăcirea faunei – dispar liliecii, pârșii și speciile rare de păsări. Sursele de apă seacă. Un exemplu este pădurea Hârbovăț de-a lungul drumului spre Bender. Acum 20-30 de ani, stejarii au fost tăiați masiv, lăsând doar câțiva copaci pentru semințe. Totuși, în loc să apară o nouă pădure de stejari, s-a extins salcâmul, care nu contribuie la formarea apelor subterane. Drept urmare, regiunea se confruntă cu secete, iar ecosistemul devine din ce în ce mai sărac.

Astfel de consecințe necesită o revizuire a abordărilor privind gestionarea pădurilor. Trebuie să ne schimbăm prioritățile: în loc să tăiem stejarii seculari, ar trebui să investim în programe pentru conservarea lor și în gestionarea durabilă a pădurilor. Altfel, Republica Moldova riscă să piardă nu doar pădurile sale, ci și resursele de apă, atât de importante pentru viitorul țării.