Stejarii bătrâni ai Moldovei – să-i păstrăm sau să-i tăiem?

Author: homestead

În Republica Moldova continuă defrișarea activă a stejarilor seculari.

Logica pare simplă: dacă un copac a ajuns la o anumită vârstă, poate fi tăiat. Totuși, o astfel de politică are consecințe ecologice grave, asupra cărora experții trag un semnal de alarmă.

Doctorul în științe biologice, Ilia Trombițchi, compară actuala abordare a silviculturii cu o logică absurdă: copacii nu sunt porci, iar cu cât sunt mai bătrâni, cu atât mai multe beneficii aduc ecosistemului. Acest principiu este recunoscut de mult timp în străinătate. De exemplu, în SUA, Serviciul Forestier (US Forestry Service) înțelege importanța copacilor bătrâni în menținerea regimului hidrologic în condițiile schimbărilor climatice. Acolo, accentul este pus pe îndepărtarea copacilor mici și mijlocii pentru a preveni incendiile și pentru a îmbunătăți condițiile de creștere ale copacilor bătrâni. Mai mult, copacii tăiați sunt oferiți gratuit companiilor, iar pentru lucrările efectuate acestea sunt chiar plătite.

În Moldova, însă, situația este inversă: cu cât un copac este mai bătrân, cu atât este mai probabil să fie tăiat. Acest lucru duce la sărăcirea faunei – dispar liliecii, pârșii și speciile rare de păsări. Sursele de apă seacă. Un exemplu este pădurea Hârbovăț de-a lungul drumului spre Bender. Acum 20-30 de ani, stejarii au fost tăiați masiv, lăsând doar câțiva copaci pentru semințe. Totuși, în loc să apară o nouă pădure de stejari, s-a extins salcâmul, care nu contribuie la formarea apelor subterane. Drept urmare, regiunea se confruntă cu secete, iar ecosistemul devine din ce în ce mai sărac.

Astfel de consecințe necesită o revizuire a abordărilor privind gestionarea pădurilor. Trebuie să ne schimbăm prioritățile: în loc să tăiem stejarii seculari, ar trebui să investim în programe pentru conservarea lor și în gestionarea durabilă a pădurilor. Altfel, Republica Moldova riscă să piardă nu doar pădurile sale, ci și resursele de apă, atât de importante pentru viitorul țării.

Старые дубы Молдовы – сохранять или вырубать?

Author: homestead

В Молдове продолжается активная вырубка вековых дубов.

Казалось бы, логика проста: дерево достигло определенного возраста — значит, его можно срубить. Однако такая политика вызывает серьезные экологические последствия, о которых предупреждают эксперты.

Доктор биологических наук Илья Тромбицкий сравнивает нынешний подход к лесному хозяйству с абсурдной логикой: деревья – не свиньи, и чем они старше, тем больше пользы приносят экосистеме. Этот принцип давно признан за рубежом. Например, в США Лесная служба (US Forestry Service) осознает важность старых деревьев в поддержании гидрологического режима в условиях климатических изменений. Там акцент делают на удалении мелких и средних деревьев для предотвращения пожаров и улучшения условий для старых деревьев. Более того, вырубленные деревья передаются компаниям бесплатно, а за работы им даже выплачиваются деньги.

В Молдове же ситуация обратная: чем старше дерево, тем больше вероятность, что его срубят. Это приводит к истощению фауны – исчезают летучие мыши, сони, редкие виды птиц. Источники воды пересыхают. Пример тому – Гербовецкий лес вдоль трассы на Бендеры. Двадцать-тридцать лет назад здесь активно вырубали дубы, оставляя лишь единичные деревья на семена. Однако вместо молодого дубового леса разрослась акация, которая не способствует формированию грунтовых вод. В результате регион сталкивается с засухами, а экосистема становится беднее.

Такие последствия требуют пересмотра подходов к лесопользованию. Нам необходимо менять приоритеты: вместо вырубки вековых дубов стоит инвестировать в программы по их сохранению, а также разумному управлению лесами. Иначе Молдова рискует потерять не только свои леса, но и водные ресурсы, столь важные для будущего страны.

How to Reforest All of Moldova

Author: homestead

The President of Moldova, Maia Sandu, wants to plant a lot of forests in the country and has proposed a very ambitious program. However, currently, Moldova is planting only half the amount of forest planned in the program, while deforestation is happening at twice the rate of afforestation.

This issue was highlighted by an eco-activist, a student of the Faculty of Ecology at the Technical University of Moldova, and co-founder of the public organization Pădurea Noastră, as reported by Noi.md.

According to him, although President Sandu is the first among all previous presidents to genuinely care about and want to save Moldova’s nature, her efforts are not yet enough to match the reality on the ground.

The eco-activist pointed out that the president’s plan relies on the people, which is why she organizes the Forest Festival and various PR campaigns to promote tree planting.

“But our people are considered among the poorest in Europe, and our country also has the least amount of forest compared to other European nations. How can the poorest people plant the largest amount of forest in the shortest time? Yet, this is exactly what is needed to adapt to climate change: severe droughts and monsoon rains. The forest is the only thing that can deal with these challenges! There is only one answer: it must be profitable for the people! The poorest people can plant the most forests only if it is highly beneficial for them. And there is only one way to make it beneficial: the planted forest must become private property,” emphasized Vladislav Sanduliak.

According to him, there are historical precedents for this. For example, the American Homestead Act was passed in 1862, during the U.S. Civil War. Around 1.6 million people received land for free out of a total population of 31 million at the time. In total, 10% of U.S. land was given to citizens under homesteads.

This led to a rapid expansion of the middle class, which significantly influenced the country’s economic growth. Over 40 years, the U.S. population grew from 31 million to 76 million. By the end of the program in 1976, the U.S. population had reached approximately 218 million.

Historical records, including the book Not Just a Life, describe how a family that acquired land under the program became wealthy by producing and selling maple syrup and other forest products.

“There are many such examples in history where governments grant land to people for free for private use: the New Zealand Land Act of 1860, Japan’s post-war land redistribution reform of 1946, and others. A modern version of the Homestead Act has been developed in some regions of Russia. But today’s lawmakers have gone further, refining key aspects of the relationship between the state and its citizens,” said the eco-activist, who is one of the leaders of the environmental movement Tabor of Mother Earth.

He explained that, under the modern version of the law, a family—just like in the American Homestead era—can receive at least one hectare of land for free, and it is granted for lifetime use. However, to prevent land speculation, it cannot be sold. This way, the government protects its land assets.

If a person takes free land, they cannot divide and resell it under a different status. The land can only be passed down as a single unit to their heirs and cannot be rented out.

In exchange, the government fully exempts all products grown on these homesteads from taxes. The American law had the same provision, and as history shows, tax-free production from these lands only strengthened the state and led to rapid population growth. The modern Homestead Act even specifies what should be cultivated on the land.

Planting must follow the core principles of permaculture—sustainable agriculture with minimal environmental impact. Specifically, two-thirds of the land should be planted with a mixed forest containing at least 350 different species of trees and shrubs, one-third should be used for a mixed orchard, and the remaining land should be allocated for a vegetable garden, a pond, and buildings. The plot must also have a living hedge to protect the homestead and attract birds. In all cases, such measures contribute to economic and demographic growth, strengthen the middle class, and improve the overall well-being of the population.

“If every Moldovan plants just one hectare of forest (which is manageable for a single family), we will have 2 million hectares of forest. Given that Moldova’s total land area is 3.4 million hectares, this would bring forest coverage to 59%, reaching the levels of some of the most forested European countries. Even if only 10% of Moldovans take land, as in the American Homestead era, that would still result in at least 200,000 hectares of new forest—achieved not through government spending, but through private family investment,” emphasized Vladislav Sanduliak.

He noted that families can and will plant forests if they are given favorable conditions. And granting land for free as private property, with no taxes on its production, is the best incentive for every Moldovan family.

“The Homestead Act is the best way to regulate a beneficial relationship between the state and every Moldovan family,” concluded the eco-activist.

Cum putem sădi cît mai multe păduri în Moldova

Author: homestead

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea ca în țară să fie plantate multe păduri în și a propus un program foarte frumos, însă deocamdată în republică se plantează de două ori mai puțini copaci decît în planul anunțat și se taie de două ori mai mult decît se plantează.

Acest lucru l-a semnalat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, reprezentantul echipei Pădurea Noastră, Vladislav Sanduleac, relatează Noi.md.

Potrivit lui, deși acesta este primul președinte din toți cei precedenți, care iubește și vrea să salveze natura Moldovei, deocamdată forțele sale nu sînt pe măsura realității.

Activistul de mediu a declarat că, în planul său, președinta mizează pe oameni, motiv pentru care organizează un festival al Pădurilor și desfășoară tot felul de campanii de PR de sădire a copacilor.

„Dar poporul nostru este considerat unul dintre cele mai sărace din Europa, iar pădurile noastre, de asemenea, sînt cele mai puține comparativ cu alte țări europene. Cum poate cea mai săracă națiune să planteze cea mai mare cantitate de păduri în cel mai scurt timp? Or, de asta este nevoie pentru a ne adapta la schimbările climatice: secete bruște și ploi musonice. Pădurea este singura care poate face față acestor calamități! Există un singur răspuns: oamenii trebuie să beneficieze de pe urma acestui lucru! Cea mai săracă națiune poate planta cele mai multe păduri doar dacă acest lucru va fi profitabil. Și nu poate exista decît un singur beneficiu: pădurea plantată trebuie să fie privată”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


Potrivit acestuia, astfel de exemple există. În special, American Homestead Act, (Legea Gospodăriilor), a fost adoptată în 1862, în timpul Războiului Civil din SUA. Din cele 31 de milioane de locuitori ai Americii de la acea vreme, aproximativ 1,6 milioane de persoane au primit gratuit pămînt. 10% din terenuri au fost date americanilor pentru moșii.


Acest lucru a dus la o creștere bruscă a clasei de mijloc în rîndul populației, ceea ce a influențat foarte mult creșterea economică a țării. În 40 de ani, populația a crescut de la 31 de milioane la 76 de milioane de persoane. La momentul încheierii programului (1976), populația SUA era de aproximativ 218 milioane.

Potrivit contemporanilor acelei perioade, cartea „Not Just Life” povestește cum o familie care a luat pămîntul s-a îmbogățit din producția și vînzarea siropului de arțar și a altor produse forestiere.

„Istoria cunoaște foarte multe astfel de exemple în care statul oferă gratuit oamenilor terenuri pentru utilizare personală: Legea funciară din Noua Zeelandă din 1860, reforma distribuirii terenurilor în Japonia după război în 1946 și altele.

Similară cu legea americană este cea mai modernă de pînă în prezent Legea privind proprietățile în unele regiuni ale Federației Ruse.. Dar contemporanii au mers mai departe și au ajustat unele prevederi în relația dintre stat și cetățean”, a spus activistul de mediu, unul dintre liderii echipei ”Taborul Mamei Pămînt”.

El a subliniat că, în versiunea modernă a legii, o familie, la fel ca cea americană din perioada adoptării Homestead Act, poate primi gratuit 1 hectar de pămînt și mai mult, iar acesta este dat în folosință pe viață. Dar, pentru a exclude tot felul de fraude cu terenul, acesta este dat în condiții fără dreptul de a-l vinde. În acest mod, statul își poate securiza terenurile.

În cazul în care o persoană a decis să primească un teren cu titlu gratuit, aceasta nu poate împărți bucata sa de teren și să o revîndă sub altă destinație. Nu poate transfera decît o singură parcelă de teren rudelor sale prin moștenire. Chiar și darea în chirie a acestuia nu este permisă.


Dar, în schimb, statul scutește în totalitate cetățenii de impozitarea produselor cultivate pe moșii. Legea americană era la fel și, după cum arată istoria, lipsa impozitelor pe produsele cultivate pe aceste terenuri nu a făcut decît să îmbunătățească poziția statului și să sporească puternica creștere a populației. Legea modernă privind moșiile reglementează chiar și ceea ce trebuie cultivat pe acea moșie.
Plantațiile ar trebui să respecte principiile de bază ale permaculturii – cultură durabilă cu impact minim asupra mediului. Mai exact, două treimi din teren trebuie plantate cu o pădure mixtă cu minim 350 de specii diferite de arbori și arbuști, o treime – livadă mixtă, iar restul – grădină de legume, iaz și construcții. Terenului trebuie împrejmuit cu un gard viu pentru a proteja proprietatea și a atrage păsările. În toate cazurile, acest lucru sporește creșterea economică și demografică a țării și consolidează clasa de mijloc și nivelul general de prosperitate al tuturor cetățenilor.

„Dacă fiecare moldovean va planta cel puțin un hectar de pădure, ceea ce nu este un lucru complicat pentru o familie, vom obține 2 milioane de hectare de pădure. Cu suprafața Moldovei de 3,4 milioane de hectare, vom obține 59% din împădurirea țării. Iar aceștia sînt indicatorii celor mai bune țări din Europa. Chiar dacă doar 10% dintre moldoveni vor lua pămînt, ca în America pe vremea Homestead, asta înseamnă cel puțin 200.000 de hectare de pădure, nu din contul statului, ci al investițiilor fiecărei familii”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


El a menționat că familiile pot și vor planta păduri dacă li se oferă condiții avantajoase. Iar transmiterea gratuită a terenurilor în proprietate privată, fără plata impozitelor, este oferta cea mai avantajoasă pentru fiecare familie moldovenească.
„Iar legea cu privire la moșii poate ajusta relațiile avantajoase între stat și fiecare familie din Moldova”, a declarat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova.

Как засадить всю Молдову лесом

Author: homestead

Президент Молдовы Майя Санду хочет посадить в стране много леса и предложила очень красивую программу, но пока в республике сажается в два раза меньше леса, чем в озвученном плане и вырубается в два раза больше, чем сажается.

На это обратил внимание экоактивист, студент экологического факультета Технического университета Молдовы, соучредитель общественной организации Pădurea Noastră, передает Noi.md.

По его словам, хотя это первый президент из всех предыдущих, который очень любит и хочет спасти молдавскую природу, пока её силы не равны реальности.

Экоактивист отметил, что в своём плане президент рассчитывает на народ, поэтому и организует фестиваль леса и проводит всевозможные пиар-акции по посадке деревьев.


“Но наш народ считается одним из самых бедных в Европе, и леса у нас тоже меньше всего по сравнению с другими странами Европы. Как самый бедный народ может посадить самое большое количество леса в самые короткие сроки? А именно так нужно для адаптации к климатическим изменениям: резким засухам и муссонным ливням. Лес — единственный, кто может справиться с этими бедами! Ответ только один: народу должно быть выгодно! Самый бедный народ может посадить больше всех лесов, только если это будет очень выгодно. А выгода может быть только одна: посаженный лес должен стать частным”, – подчеркнул Владислав Сандуляк.

По его словам, такие примеры есть. В частности, американский закон Homestead Act (дословно Закон о поместьях) был принят в 1862 году, во время Гражданской войны в США. Примерно 1,6 миллиона человек получили землю бесплатно из 31 миллиона населения Америки того времени. 10% земли было отдано американцам под поместья.

Это привело к тому, что резко увеличился средний класс среди населения, что существенно повлияло на экономический рост страны. За 40 лет население возросло с 31 до 76 миллионов человек. К моменту завершения программы (1976 год) численность населения США составила около 218 миллионов человек.

По свидетельству современников того времени, в книге “Не просто жизнь” рассказывается, как одна семья, взявшая землю, разбогатела на производстве и продаже кленового сиропа и других видов лесной продукции.

“В истории масса таких примеров, когда государство отдаёт людям землю бесплатно в частное пользование: Закон о земле в Новой Зеландии 1860 года, реформа распределения земли в Японии после войны в 1946 году и другие.
Аналогичный американскому закону, самый современный на сегодня разработан закон о поместьях в некоторых областях РФ. Но современники пошли дальше и отрегулировали некоторые положения в отношениях между государством и гражданином”, – отметил экоактивист, один из лидеров экологического движения “Табор Матери Земли”.

Он подчеркнул, что в современной версии закона семья, так же, как и во времена американского Хомстэда, может получить бесплатно от 1 га земли и больше, и она отдается в пожизненное пользование. Но чтобы исключить всевозможные махинации с землёй, её дают на условиях без права продажи. Так государство может обезопасить свои земли.


Если человек решил взять землю бесплатно, то разделить свой кусок и перепродать его под другим статусом он не сможет. А может только передать единым наделом по наследству своим родственникам. И даже сдать в аренду тоже нельзя.

Но взамен государство полностью освобождает от налогов всю продукцию, выращенную в поместьях. В американском законе было то же самое, и, как показывает история, отсутствие налогов с продукции этих земель только улучшило позиции государства и увеличило мощный прирост населения. Современный закон о поместьях даже регулирует, что должно выращиваться внутри поместья.

Посадки должны проходить по основным принципам пермакультуры — устойчивой культуры с минимальным воздействием на окружающую среду. А именно: на двух третях участка должен быть посажен смешанный лес с минимум 350 видами разных деревьев и кустарников, на одной трети — смешанный сад, и остальное — под огород, пруд и постройки. Вокруг участка должна быть живая изгородь для защиты поместья и привлечения птиц. Во всех случаях это увеличивает экономический и демографический рост страны, а также укрепляет средний класс и общий уровень достатка всех граждан.

“Если каждый молдаванин посадит хотя бы один гектар леса (а для одной семьи это несложно), то мы получим 2 миллиона гектаров леса. При площади Молдовы 3,4 миллиона гектаров мы получим 59% облесения страны. А это показатели одних из лучших стран Европы. Если даже землю возьмут, как в Америке во времена Хомстэда, только 10% молдаван, это минимум 200 000 гектаров леса, не за счёт государства, а за счёт вложений каждой семьи”, – подчеркнул Владислав Сандуляк.

Он отметил, что семьи могут и будут сажать лес, если им предоставить выгодные условия. И передача земли бесплатно в частную собственность без уплаты налогов — самое выгодное предложение для каждой молдавской семьи.

“И закон о поместьях лучшим способом может отрегулировать выгодные отношения между государством и каждой молдавской семьёй”, – сказал экоактивист.

2025 Forum of Environmental NGOs: Sustainable Development Strategies for Moldova

Author: homestead

The Environmental NGOs Forum was held in Chișinău, gathering leaders in the field of environmental protection.

The event was organized by EcoContact, with financial support from Sweden and co-financed by the Austrian Development Agency. The forum was dedicated to strengthening cooperation between civil society, authorities, the private sector, and development partners to protect the environment in Moldova.

Under the slogan “We think sustainably, we act responsibly,” the most important environmental issues were discussed, including the rational use of natural resources, effective environmental protection policies, and the need for coordination among all sectors. Among the topics discussed were water resource management, green transition, sustainable reforestation, forest ecosystem protection, and strategies for adapting to climate change.

Key figures attended the event, including the Minister of Environment, Sergiu Lazarencu, and the ambassadors of Sweden and Austria to the Republic of Moldova. The importance of the media’s role in ecological education was also emphasized.

Pădurea Noastră was also among the participants, actively supporting nature protection and sustainable development initiatives in the country.

Forumul ONG-urilor ecologice 2025: Strategii de dezvoltare durabilă pentru Moldova

Author: homestead

La Chișinău, a avut loc Forumul ONG-urilor ecologice, care a reunit lideri din domeniul protecției mediului.

Evenimentul a fost organizat de EcoContact, cu sprijin financiar din partea Suediei și cofinanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare. Forumul a fost dedicat consolidării colaborării între societatea civilă, autorități, sectorul privat și partenerii pentru dezvoltare în scopul protejării mediului în Moldova.

Sub deviza „Gândim sustenabil, acționăm responsabil”, au fost discutate cele mai importante probleme ecologice, inclusiv utilizarea rațională a resurselor naturale, politicile eficiente de protecție a mediului și necesitatea coordonării acțiunilor între toate sectoarele. Printre temele abordate s-au numărat gestionarea resurselor de apă, tranziția verde, reîmpădurirea sustenabilă și protecția ecosistemelor forestiere, precum și strategiile de adaptare la schimbările climatice.

La eveniment au participat personalități cheie, inclusiv Ministrul Mediului, Sergiu Lăzăreanu, și ambasadorii Suediei și Austriei în Republica Moldova. De asemenea, a fost subliniată importanța rolului mass-media în educația ecologică.

Organizația Pădurea Noastră a fost, de asemenea, printre participanți, susținând activ inițiativele de protejare a naturii și dezvoltare durabilă în țară.

Форум экологических НПО 2025 года: Стратегии устойчивого развития для Молдовы

Author: homestead

В Кишиневе прошел Форум экологических НПО, собравший лидеров в области охраны окружающей среды.

Мероприятие организовано EcoContact при финансовой поддержке Швеции и софинансировании Австрийского Агентства Развития. Форум был посвящен укреплению сотрудничества гражданского общества, властей, частного сектора и партнеров по развитию в целях устойчивого охрана окружающей среды в Молдове.

Под девизом «Мы думаем устойчиво, действуем ответственно» обсуждали важнейшие экологические вопросы, включая рациональное использование природных ресурсов, эффективную природоохранную политику и необходимость координации действий среди всех секторов. Среди тем форума — управление водными ресурсами, зеленый переход, устойчивое облесение и охрана лесных экосистем, а также стратегии адаптации к изменениям климата.

В мероприятии приняли участие ключевые фигуры, включая Министра окружающей среды Серджиу Лазаренку и Послов Швеции и Австрии в Республике Молдова. Также подчеркнули важность роли СМИ в экологическом просвещении.

Организация Pădurea Noastră также была среди участников форума, активно поддерживая инициативы по защите природы и устойчивому развитию в стране.

The first forest clean-up of 2025, organized by the Pădurea Noastră team, took place in Chișinău

Author: homestead

The first forest clean-up of 2025, organized by the Pădurea Noastră team, took place in Chișinău with great success.

Volunteers collected numerous bags of trash, leaving the forest clean and well-maintained. Event participants expressed their gratitude to the sponsors — the “Sustainable Civil Society in Eastern Partnership Countries” project, implemented by People in Need, funded by the European Union and co-financed by the Ministry of Foreign Affairs of the Czech Republic under the “Transition” program.

The organizers thanked everyone who participated in the event for their contribution to nature conservation and improving the ecological situation in the region.

În Chișinău a avut loc prima acțiune de curățenie a pădurii din 2025, organizată de echipa Pădurea Noastră

Author: homestead

Prima acțiune ecologică din 2025 pentru curățarea pădurii, organizată de echipa Pădurea Noastră, a fost un mare succes.

Voluntarii au adunat multe saci de gunoi, lăsând pădurea curată și îngrijită. Participanții la eveniment au mulțumit sponsorilor — proiectului „Societatea civilă sustenabilă în țările Parteneriatului Estic”, realizat de People in Need, cu finanțare din partea Uniunii Europene și cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, în cadrul programului „Transition”.

Organizatorii au mulțumit fiecărui participant pentru contribuția adusă la conservarea naturii și îmbunătățirea situației ecologice din regiune.