Organizația People in Need Moldova a apreciat înalt activitatea ecologică a AO„Pădurea Noastră”

Tag: Ecologie

„Suntem mândri de partenerii noștri care aduc o contribuție semnificativă la curățarea pădurilor din Moldova și la plantarea copacilor. Aceste acțiuni oferă speranță și consolidează responsabilitatea colectivă”, se menționează în declarația organizației.

🌍 People in Need a felicitat pe toți cu ocazia Zilei Pământului și a subliniat că aceasta este o oportunitate de a reflecta asupra responsabilității pe care o are omenirea față de planeta sa. În acest context, organizația internațională a menționat contribuția inițiativei ecologice moldovenești „Pădurea Noastră” și a proiectului partener „Tabăra Mamei Pământ” în protecția mediului înconjurător.

♻️ Potrivit reprezentanților People in Need, Ziua Pământului nu este doar un gest simbolic, ci și un apel la acțiune pentru întreaga societate civilă.
„Să elaborăm împreună inițiative curajoase pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale și prevenirea problemelor ecologice care afectează prezentul și viitorul nostru”, au subliniat aceștia.

🌱 Activitatea inițiativei „Pădurea Noastră”, orientată spre combaterea poluării pădurilor și restaurarea zonelor verzi, a beneficiat de sprijin în cadrul proiectului regional „Reziliența societății civile în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și cofinanțarea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul „Transition”.

🔵 Sprijinul pentru astfel de inițiative subliniază importanța unirii eforturilor comunităților locale, organizațiilor civice și partenerilor internaționali pentru protejarea naturii și un viitor durabil pentru Moldova.

Cum poate învăța Moldova din experiențele europene pentru combaterea schimbărilor climatice

Tag: Ecologie

Uniunea Europeană are o influență pozitivă asupra Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Este vorba atât de asistența politică oferită, cât și cea tehnică. Moldova nu trebuie să acționeze de una singură. Este oportun să preia practicile europene în acest proces de trecere de la o economie bazată pe poluare și folosirea energiei fosile spre o economie verde, durabilă.

Declarațiile aparțin co-liderului național al Proiectului Green Agenda, Iordanca Rodica Iordanov, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.

„O tranziție verde ar în semna preluarea acestor experiențe și preluarea cadrului normativ și tehnic, adaptat la situația Moldovei. Noi nu putem să-l copiem pentru că avem specificul țării, specificul geografic și specificul climatic”, a menționat Iordanca Rodica Iordanov. Iar cu resursele financiare pe care le are, Republica Moldova nu va face față acestui proces sau va face față, dar într-un termen foarte lung. În aceste condiții, sprijinul european este valoros. UE susține Moldova în acest proces prin diferite forme, granturi, credite, a remarcat experta.

Lipsa pădurilor, spune Iordanca Rodica Iordanov, influențează decisiv schimbările climatice. Iată de ce trebuie să fie găsit echilibrul între confort și protejarea ecosistemului. În cazul în care se defrișează pădurile, apar inclusiv riscurile de alunecări de teren, secetă, ploi torențiale.

„Acum se observă și o tendință. Se declară de fiecare dată, când avem criză energetică, că nu vom avea destul lemn de foc și trebuie cetățeanul susținut și deschidem tăierile. Această abordare nu este constructivă și nu este una în favoarea protecției mediului și reducerii impactului de schimbări climatice”, a menționat co-liderul național al Proiectului Green Agenda.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni. 82% dintre respondenți consideră defrișările drept principala cauză a schimbărilor climatice. 57% la sută dintre cei chestionați susțin că atât factorii naturali, cât și activitatea umană contribuie la schimbările climatice.

Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.

Eco-activiștii cer transparență în proiectele de restaurare a pădurilor

Tag: Ecologie

Republica Moldova va primi în curînd 200 de milioane de euro pentru sădirea pădurilor și atunci există doar două opțiuni: ori vom deveni o țară europeană frumoasă, prosperă, ori nu vom vedea nici păduri, nici bani.

Această opinie a fost exprimată activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la facultatea de ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac relatează Noi.md.

El a spus că există un motiv imens pentru îndoieli, iar motive pentru a pune la îndoială activitatea Moldsilva oferă rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Cel mai recent dintre acestea se referă la probleme precum: nereguli în distribuirea subvențiilor, lipsă de transparență și control, nereguli în procesul de autorizare a tăierilor, prețuri netransparente, nereguli în distribuirea lemnului de foc, depășirea limitelor stabilite, defecte în metodologia de stabilire a prețurilor, nereguli în mecanismul de distribuire a subvențiilor.

„Exploatarea ilegală a pădurilor este o poveste aparte. Ultimii care au furat păduri în valoare de 2-4 milioane de lei au fost amendați cu 67.500 de lei. Se pare că statul a creat condiții favorabile pentru furtul pădurilor, mai ales cînd silvicultorii au salarii mizere. Îndrăznesc să spun că dacă toate aceste încălcări există, ele vor afecta și acele 200 de milioane de bani din creditele europene”, a declarat activistul de mediu.

Potrivit lui, astfel de cazuri au fost deja menționate în presă la plantarea puieților. De exemplu, auditorii au vizitat ocolul silvic Vadul-lui-Vodă, unde, potrivit documentelor, au fost plantați 1 866 de salc]mi pe o suprafață de 0,8 hectare. Dar auditorii au avut suspiciuni că această lucrare nu a fost efectuată. Ei au prezentat fotografii în care se vede iarbă și tufișuri în loc de pădure și copaci.

„S-ar părea că este de datoria ministrului să facă ordine în instituțiile care se află în subordinea sa, dar ministrul, dimpotrivă, apără agenția Moldsilva în toate modurile posibile, înregistrînd clipuri video în care aduce dovezi împotriva informațiilor false. Într-unul dintre videoclipurile sale, el ține în mîini niște hîrtii, afirmând că acestea sînt documente pentru defrișare legală și că aceste documente vor apărea pe site-ul Moldsilva în termen de o săptămînă. A trecut deja o lună și aceste documente nu au apărut. Poate că vor exista experți care vor explica de ce documentele nu sînt publicate în domeniul public, sau ministrul însuși va preciza acest lucru?”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că site-ul web al agenției face referire la cel mai recent studiu realizat în 2010.

„Din cîte înțeleg, din cauza schimbărilor climatice globale, este necesar un studiu pentru a înțelege exact cîtă pădure ne putem permite să tăiem și cîtă trebuie păstrată din cauza schimbărilor globale. Iar Moldsilva cel mai probabil lucrează după vechile sisteme sovietice, cînd logica statului era creșterea producției, extragerea mineralelor și resurselor naturale, dar nu și adaptarea la secetă. Poate vom putea găsi experți sau să-l întrebăm pe ministru dacă ministerul intenționează să studieze ultimele tendințe și să adapteze tăierile de pădure în vederea combaterii arșiței și secetei?”, se întreabă activistul de mediu.

Potrivit lui, dacă ei spun că intenționează să planteze o mulțime de copaci în acest scop, atunci au întîrziat prea mult cu plantarea. Acei copaci pe care îi vor planta vor da rezultate peste zeci de ani.

„Iar noi avem nevoie deja ieri! Și de aceea conservarea copacilor bătrîni, care astăzi dau umbră și rețin umiditatea în sol, este singura opțiune adevărată pentru a combate seceta astăzi, dar nu peste 30 de ani”, a subliniat Vladislav Sanduleac

Defrișarea pădurilor continuă să crească, în ciuda promisiunilor globale. Cum reacționează Moldova?

Tag: Ecologie

Știrile din ultimele luni avertizează despre schimbări serioase:

„Ne așteaptă o perioadă cu temperaturi ridicate, care va dura aproximativ 80 de zile”, a declarat expertul Sergiu Dobrojean;

„Debitul pe segmentul moldovenesc al Nistrului rămâne la 100 m3/s.” – împărtășește observațiile doctorul în științe Ilia Trombițchi.

Au trecut deja mai mult de trei ani de la summitul climatic COP26 din 2021, când 140 de țări, inclusiv Moldova, au semnat declarația privind stoparea defrișărilor globale până în 2030. Totuși, datele recente arată că situația se agravează.

Conform raportului Forest Declaration Assessment 2024, anul trecut au fost distruse 6,4 milioane de hectare de pădure la nivel mondial. Alte peste 62 de milioane de hectare au fost afectate de degradare din cauza tăierilor, construcției de infrastructură și incendiilor. Printre cauzele principale se numără creșterea cererii pentru carne, soia, ulei de palmier și nichel.

Moldova, deși nu face parte din țările cu păduri tropicale, se confruntă și ea cu problema despăduririi.

Unul dintre cele mai recente cazuri, conform procuraturii, implică trei bărbați care au încercat să fure peste 4000 m³ de lemn în raionul Anenii Noi, ceea ce echivalează (pentru pădure tânără sau matură) cu aproximativ 4000 sau 12 000 de arbori tăiați, respectiv 0,4 sau 1,5 hectare de pădure continuă, echivalentul a 2 – 4 milioane lei moldovenești. Ca pedeapsă pentru daunele provocate, aceștia vor primi doar o amendă de 67 500 de lei!!! Astfel, prin sancțiuni minime, statul creează condiții avantajoase pentru furtul de lemn în Moldova!

Pe site-ul Moldsilva, ultimele cercetări sunt marcate cu anul 2010, ceea ce arată că organizația, cel mai probabil, rămâne în urmă în activitatea sa față de indicatorii în continuă schimbare ai climei.

Organizația este de asemenea supusă criticilor constante din partea experților și cetățenilor din cauza lipsei de transparență în raportare: câți arbori au fost tăiați și unde au fost vânduți? Ce suprafață în hectare reprezintă acest volum și în ce măsură suprafața împădurită depășește suprafața defrișată?

Temerile cetățenilor și ale experților au fost confirmate de ultimul audit extern la sfârșitul anului 2023, când Curtea de Conturi a verificat utilizarea a 50,2 milioane de lei alocați către Moldsilva. Auditul a constatat:

• Lipsa criteriilor clare de distribuție a lemnului de foc, ceea ce a dus la includerea în listele de beneficiari a mai multor membri ai aceleiași familii și persoane cu surse alternative de încălzire;
• Unele întreprinderi, cum ar fi „Administrația de Stat a Drumurilor”, nu au raportat volumele de lemn colectate și nici distribuția acestora;
• Mecanismul de formare a prețurilor la lemnul de foc a fost considerat defectuos, contribuind la creșterea nejustificată a prețurilor și la reducerea accesibilității combustibilului pentru populație.

Există exemple izolate în lume care oferă speranță, dar per ansamblu situația se înrăutățește!

În Brazilia, datorită eforturilor noului guvern, defrișările din bazinul Amazonului au scăzut cu 62% într-un an. Totuși, în savana Cerrado – un alt biom important – rata defrișărilor a crescut cu 68%. Indonezia, care anterior înregistrase progrese în limitarea defrișărilor, arată din nou o creștere – cu 57% într-un an.

Specialiștii subliniază: măsurile voluntare sunt ineficiente, este nevoie de reglementări stricte și finanțare internațională pentru protejarea pădurilor. În UE se planifică introducerea unei interdicții asupra importului de produse asociate cu defrișările – cafea, cacao, mobilă.

În Moldova, în ciuda faptului că are una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, nu se introduc interdicții noi, ci se continuă tăierea stejarilor pentru fabricile de mobilă și producția internă.

Deși există inițiative orientate spre refacerea pădurilor, campania națională de împădurire își propune să crească ponderea pădurilor până la 15% din suprafața totală a țării (în prezent este în jur de 11%), experții subliniază că acest lucru nu este suficient – este necesară înăsprirea responsabilității pentru tăierile ilegale și consolidarea controlului asupra utilizării terenurilor.

Unii experți și activiști de mediu cer chiar interzicerea totală a defrișărilor pe întreg teritoriul țării pentru următorii 10 ani.

Ministerul Mediului nu comentează aceste declarații, însă renunțarea la defrișări este unul dintre obiectivele principale ale COP29, al cărei membru este și Republica Moldova. Dar dacă într-adevăr Moldova își asumă acest obiectiv – nu se știe! Reprezentanții oficiali nu au comentat în niciun fel această țintă a conferinței COP29.

Mai avem doar șase ani până la termenul global – anul 2030. Dacă vom continua să închidem ochii la defrișări, Moldova riscă să rămână fără protecție naturală împotriva secetelor, eroziunii și schimbărilor climatice.

De ce Moldova este săracă? Povestea unui stejar cât greutatea lui în aur!

Tag: Ecologie

Comorile ecologice de sub picioarele noastre sunt adesea subevaluate.

Pe fundalul schimbărilor climatice, secetelor și instabilității sociale, studentul Facultății de Ecologie, Vladislav Sanduleac, împărtășește pe Facebook reflecții care surprind prin exactitatea calculelor și evidența concluziilor. El povestește despre un stejar — simbol viu al unei bogății durabile, care aduce Moldovei de zeci de ori mai multă valoare decât lemnul ce ar putea fi tăiat din el.

„Un stejar matur moldovenesc, în jur de 100 de ani, aduce statului și cetățenilor noștri un profit colosal:

  1. Produce în jur de 100–150 kg de oxigen pe an, suficient pentru respirația a 2–4 persoane. Cât valorează o viață sănătoasă pentru 2–4 moldoveni – calculați voi înșivă.
    Am găsit o butelie medicală cu oxigen de 10 litri – 5000 lei. Deci aproximativ 50 000 lei pe an, echivalent în butelii. Sau 5 000 000 lei în 100 de ani.” – remarcă Vladislav.

Doar oxigenul îl transformă deja pe stejar într-o comoară adevărată. Dar nu se oprește aici.

„2. Stejarul este un aparat de aer condiționat natural. Evaporă până la 400 litri de apă pe zi vara, răcind și umidificând aerul pe care îl respiră aceiași 2–4 moldoveni.
Să calculăm doar vara – 90 de zile.
400 litri = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.
Funcționarea unui AC la minim 10 kWh pe zi = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.”

Nu este doar umbră – este microclimat, gratuit și de neînlocuit.

Studentul completează tabloul astfel:
„3. Coroana sa poate oferi umbră pe o suprafață de până la 200 m² (2 ari) și răcește temperatura aerului cu 3–7°C. Și asta este mai mult decât suficient pentru a combate încălzirea globală și a reduce cazurile de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune — pentru aceiași 2–3 moldoveni.
Cât valorează să mai trăiești încă o vară pentru cineva dintr-un grup de risc? Eu cred că este neprețuit!”

Este imposibil să nu fii de acord — viețile sunt salvate sub coroanele copacilor. Dar și solul, și apa sunt protejate.

„4. Rădăcinile stejarului rețin și filtrează până la 1000 litri de apă la o ploaie torențială și extrag apă din straturile adânci ale solului, mărind umiditatea acestuia — extrem de important pentru aceiași 2–4 moldoveni într-o țară agrară.
În plus, prin încetinirea scurgerii apei, stejarul previne eroziunea solului.
Cât costă un puț secat într-un sat, folosit de o viață întreagă de 2–4 familii? Mai adăugăm lejer 360 000 lei pentru 100 de ani de irigare în lipsa umidității din sol.”

Stejarul este ecosistem, protecție a solului și sursă de viață.

„5. Un singur stejar poate susține până la 500 de specii de insecte, ciuperci, păsări și mușchi. Este un ecosistem în miniatură — de la furnici până la bufnițe.
Asta pentru că produce între 10 și 50 de mii de ghinde pe an, fiind o masă bogată pentru veverițe, mistreți, păsări și cerbi. Nici nu mă apuc să calculez asta!
Un sac de compost costă 250 lei. Stejarul produce 5 cm de compost în 10 ani. Și anual, 30–80 kg de materie organică bogată în potasiu, fosfor, azot – ce sprijină dezvoltarea microflorei solului.”

Și acum concluzia — șocantă:

„Total minim estimat pe 100 de ani: 6 300 000 lei.
Asta înseamnă aproximativ 3,5 kg de aur. Cam 1 kg de aur pentru fiecare moldovean dintre acei 2–4 din poveste)))”

Sună ca o poveste, dar este bazată pe date. Și ca orice poveste, are și un antagonist – gândirea pe termen scurt.

„Și acum atenție: povestea a doua, intitulată 3,14-Ț!!!
Ocolul silvic primește dintr-un stejar crescut timp de 100 de ani în jur de 3 metri cubi de lemn de calitate. Dacă mai investim energie, muncă, transport, debitare și uscare — la 12 000 lei/mc, se obțin 36 000 lei.
Dar dacă scădem toate cheltuielile, rămân firimituri pentru bieții lucrători.
Și de aici – toată Moldova e săracă, cu un astfel de mod de a trata bogățiile sale naturale!”

Fotografia adăugată postării a fost preluată din blogul lui V. Costiuc. „Videoul lui a devenit viral, nu aveam cum să trec cu vederea”, adaugă Vladislav.

Această poveste nu este doar o viziune poetică a unui ecologist, ci un calcul real al bogățiilor naturale subapreciate ale țării. Poate că exact astfel de istorii vor schimba modul de gândire al celor care iau astăzi decizii despre defrișările din Moldova.

Stejarii bătrâni ai Moldovei – să-i păstrăm sau să-i tăiem?

Tag: Ecologie

În Republica Moldova continuă defrișarea activă a stejarilor seculari.

Logica pare simplă: dacă un copac a ajuns la o anumită vârstă, poate fi tăiat. Totuși, o astfel de politică are consecințe ecologice grave, asupra cărora experții trag un semnal de alarmă.

Doctorul în științe biologice, Ilia Trombițchi, compară actuala abordare a silviculturii cu o logică absurdă: copacii nu sunt porci, iar cu cât sunt mai bătrâni, cu atât mai multe beneficii aduc ecosistemului. Acest principiu este recunoscut de mult timp în străinătate. De exemplu, în SUA, Serviciul Forestier (US Forestry Service) înțelege importanța copacilor bătrâni în menținerea regimului hidrologic în condițiile schimbărilor climatice. Acolo, accentul este pus pe îndepărtarea copacilor mici și mijlocii pentru a preveni incendiile și pentru a îmbunătăți condițiile de creștere ale copacilor bătrâni. Mai mult, copacii tăiați sunt oferiți gratuit companiilor, iar pentru lucrările efectuate acestea sunt chiar plătite.

În Moldova, însă, situația este inversă: cu cât un copac este mai bătrân, cu atât este mai probabil să fie tăiat. Acest lucru duce la sărăcirea faunei – dispar liliecii, pârșii și speciile rare de păsări. Sursele de apă seacă. Un exemplu este pădurea Hârbovăț de-a lungul drumului spre Bender. Acum 20-30 de ani, stejarii au fost tăiați masiv, lăsând doar câțiva copaci pentru semințe. Totuși, în loc să apară o nouă pădure de stejari, s-a extins salcâmul, care nu contribuie la formarea apelor subterane. Drept urmare, regiunea se confruntă cu secete, iar ecosistemul devine din ce în ce mai sărac.

Astfel de consecințe necesită o revizuire a abordărilor privind gestionarea pădurilor. Trebuie să ne schimbăm prioritățile: în loc să tăiem stejarii seculari, ar trebui să investim în programe pentru conservarea lor și în gestionarea durabilă a pădurilor. Altfel, Republica Moldova riscă să piardă nu doar pădurile sale, ci și resursele de apă, atât de importante pentru viitorul țării.

Cum putem sădi cît mai multe păduri în Moldova

Tag: Ecologie

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea ca în țară să fie plantate multe păduri în și a propus un program foarte frumos, însă deocamdată în republică se plantează de două ori mai puțini copaci decît în planul anunțat și se taie de două ori mai mult decît se plantează.

Acest lucru l-a semnalat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, reprezentantul echipei Pădurea Noastră, Vladislav Sanduleac, relatează Noi.md.

Potrivit lui, deși acesta este primul președinte din toți cei precedenți, care iubește și vrea să salveze natura Moldovei, deocamdată forțele sale nu sînt pe măsura realității.

Activistul de mediu a declarat că, în planul său, președinta mizează pe oameni, motiv pentru care organizează un festival al Pădurilor și desfășoară tot felul de campanii de PR de sădire a copacilor.

„Dar poporul nostru este considerat unul dintre cele mai sărace din Europa, iar pădurile noastre, de asemenea, sînt cele mai puține comparativ cu alte țări europene. Cum poate cea mai săracă națiune să planteze cea mai mare cantitate de păduri în cel mai scurt timp? Or, de asta este nevoie pentru a ne adapta la schimbările climatice: secete bruște și ploi musonice. Pădurea este singura care poate face față acestor calamități! Există un singur răspuns: oamenii trebuie să beneficieze de pe urma acestui lucru! Cea mai săracă națiune poate planta cele mai multe păduri doar dacă acest lucru va fi profitabil. Și nu poate exista decît un singur beneficiu: pădurea plantată trebuie să fie privată”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


Potrivit acestuia, astfel de exemple există. În special, American Homestead Act, (Legea Gospodăriilor), a fost adoptată în 1862, în timpul Războiului Civil din SUA. Din cele 31 de milioane de locuitori ai Americii de la acea vreme, aproximativ 1,6 milioane de persoane au primit gratuit pămînt. 10% din terenuri au fost date americanilor pentru moșii.


Acest lucru a dus la o creștere bruscă a clasei de mijloc în rîndul populației, ceea ce a influențat foarte mult creșterea economică a țării. În 40 de ani, populația a crescut de la 31 de milioane la 76 de milioane de persoane. La momentul încheierii programului (1976), populația SUA era de aproximativ 218 milioane.

Potrivit contemporanilor acelei perioade, cartea „Not Just Life” povestește cum o familie care a luat pămîntul s-a îmbogățit din producția și vînzarea siropului de arțar și a altor produse forestiere.

„Istoria cunoaște foarte multe astfel de exemple în care statul oferă gratuit oamenilor terenuri pentru utilizare personală: Legea funciară din Noua Zeelandă din 1860, reforma distribuirii terenurilor în Japonia după război în 1946 și altele.

Similară cu legea americană este cea mai modernă de pînă în prezent Legea privind proprietățile în unele regiuni ale Federației Ruse.. Dar contemporanii au mers mai departe și au ajustat unele prevederi în relația dintre stat și cetățean”, a spus activistul de mediu, unul dintre liderii echipei ”Taborul Mamei Pămînt”.

El a subliniat că, în versiunea modernă a legii, o familie, la fel ca cea americană din perioada adoptării Homestead Act, poate primi gratuit 1 hectar de pămînt și mai mult, iar acesta este dat în folosință pe viață. Dar, pentru a exclude tot felul de fraude cu terenul, acesta este dat în condiții fără dreptul de a-l vinde. În acest mod, statul își poate securiza terenurile.

În cazul în care o persoană a decis să primească un teren cu titlu gratuit, aceasta nu poate împărți bucata sa de teren și să o revîndă sub altă destinație. Nu poate transfera decît o singură parcelă de teren rudelor sale prin moștenire. Chiar și darea în chirie a acestuia nu este permisă.


Dar, în schimb, statul scutește în totalitate cetățenii de impozitarea produselor cultivate pe moșii. Legea americană era la fel și, după cum arată istoria, lipsa impozitelor pe produsele cultivate pe aceste terenuri nu a făcut decît să îmbunătățească poziția statului și să sporească puternica creștere a populației. Legea modernă privind moșiile reglementează chiar și ceea ce trebuie cultivat pe acea moșie.
Plantațiile ar trebui să respecte principiile de bază ale permaculturii – cultură durabilă cu impact minim asupra mediului. Mai exact, două treimi din teren trebuie plantate cu o pădure mixtă cu minim 350 de specii diferite de arbori și arbuști, o treime – livadă mixtă, iar restul – grădină de legume, iaz și construcții. Terenului trebuie împrejmuit cu un gard viu pentru a proteja proprietatea și a atrage păsările. În toate cazurile, acest lucru sporește creșterea economică și demografică a țării și consolidează clasa de mijloc și nivelul general de prosperitate al tuturor cetățenilor.

„Dacă fiecare moldovean va planta cel puțin un hectar de pădure, ceea ce nu este un lucru complicat pentru o familie, vom obține 2 milioane de hectare de pădure. Cu suprafața Moldovei de 3,4 milioane de hectare, vom obține 59% din împădurirea țării. Iar aceștia sînt indicatorii celor mai bune țări din Europa. Chiar dacă doar 10% dintre moldoveni vor lua pămînt, ca în America pe vremea Homestead, asta înseamnă cel puțin 200.000 de hectare de pădure, nu din contul statului, ci al investițiilor fiecărei familii”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


El a menționat că familiile pot și vor planta păduri dacă li se oferă condiții avantajoase. Iar transmiterea gratuită a terenurilor în proprietate privată, fără plata impozitelor, este oferta cea mai avantajoasă pentru fiecare familie moldovenească.
„Iar legea cu privire la moșii poate ajusta relațiile avantajoase între stat și fiecare familie din Moldova”, a declarat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova.

În Chișinău a avut loc prima acțiune de curățenie a pădurii din 2025, organizată de echipa Pădurea Noastră

Tag: Ecologie

Prima acțiune ecologică din 2025 pentru curățarea pădurii, organizată de echipa Pădurea Noastră, a fost un mare succes.

Voluntarii au adunat multe saci de gunoi, lăsând pădurea curată și îngrijită. Participanții la eveniment au mulțumit sponsorilor — proiectului „Societatea civilă sustenabilă în țările Parteneriatului Estic”, realizat de People in Need, cu finanțare din partea Uniunii Europene și cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, în cadrul programului „Transition”.

Organizatorii au mulțumit fiecărui participant pentru contribuția adusă la conservarea naturii și îmbunătățirea situației ecologice din regiune.

Activistii ECO din AO „Pădurea Noastră” au susținut Programul Național de Reîmpădurire!

Tag: Ecologie

Programul Național de Reîmpădurire, inițiat de președintele Maia Sandu, are ca scop creșterea suprafeței împădurite a Moldovei prin plantarea a milioane de copaci în întreaga țară.

Programul include restaurarea terenurilor degradate, protecția pădurilor existente și implicarea cetățenilor în înverzirea localităților lor. În cadrul acestei inițiative, se organizează acțiuni masive de plantare a copacilor, la care participă voluntari, organizații civice și autorități locale.

Organizația Pădurea Noastră cere să nu fie tăiat pinul din parcul „Valea Morilor”

Tag: Ecologie

Organizația obștească Pădurea Noastră a apelat la întreprinderea municipală „Asociația Spații Verzi” în legătură cu un pin înalt din zona scării de granit din parcul „Valea Morilor” din Chișinău, care urmează să fie tăiat.

Acesta crește în partea stîngă a scării, dacă privim din partea de sus a treptelor spre lac, chiar deasupra centrului structurii scării. Trunchiul acestui copac are un semn albastru pe el, semnalînd că copacul va fi tăiat în curînd. Organizația obștească Pădurea Noastră solicită întreprinderii municipale „Asociația Spații Verzi” să informeze din ce motiv și de către cine a fost decisă această acțiune, transmite noi.md.

Reprezentanții acesteia consideră că pinul în cauză ar trebui tratat și nu tăiat, deoarece participă la ansamblul general de pini înalți din partea de sus a scărilor și din mijloc, ceea ce conferă estetică aspectului general care contribuie la satisfacția morală a vizitatorilor parcului. Potrivit reprezentanților organizației obștești Pădurea Noastră, tot acolo, în Parcul Valea Morilor, au fost tăiați aproximativ 15-20 de arbori.

Printre aceștia se află atît copaci bolnavi, cît și cîțiva stejari înalți. Cel mai probabil, aceștia au peste 50 de ani, iar din tăiere se vede că arborii erau vii și sănătoși.