Eco-Settlement VS Village! A Shocking Difference in Environmental Friendliness

Tag: Moldova

Environmental student Vladislav Sanduleac from UTM (Agrarian Campus) shared the results of his research conducted as part of his coursework. His conclusions turned out to be unexpected even for himself.

“I’ve been under the impression of my findings for a week now since finishing my coursework. I’m especially pleased with the knowledge I’m gaining at the university. It turns out that ecology is a very precise science that allows us to evaluate the state of the environment in numbers and coefficients, and accurately determine the degree of pollution and ways to solve problems,” said Vladislav.

According to the student, thanks to this knowledge he realized how much the profession of an ecologist is in demand in the modern world:

“For any village or business, it is possible to create an environmental project that can help attract funding to improve the living environment. It’s a real tool for change.”

Vladislav also highlighted the importance of training at UTM:
“I advise young people to pay attention to this field. The university has retained a strong teaching staff that continues the best traditions of the former Agrarian University,” he emphasized.


Village: Numbers That Shock

The main theme of Vladislav’s coursework was the study of the environmental situation of a Moldovan village. The results were surprising.

“You’d think that a village is about nature and ecology. But when I started calculating the indicators, the picture turned out to be completely different,” the student shared.

He found that a typical village with 1,000 households produces about 700 tons of manure per year.
“This could become valuable fertilizer if a composting system worked. But in reality, most of the manure ends up in the soil and pollutes well water. Part of it is taken to landfills, where it mixes with plastic and chemicals, poisons the soil, and often smolders or burns,” Vladislav explained.

The situation is worsened by the uncontrolled use of pesticides, which leads to mass deaths of bees.

“The village lacks biodiversity: there are mainly fruit trees, walnut trees, and gardens. Forest plants and animals simply have nowhere to live. Deep plowing and the absence of shelterbelts contribute to erosion — fertility is carried away by wind and rain,” he added.


Eco-Settlement: European Standards on Moldovan Soil

Comparing the situation to an eco-settlement, Vladislav saw a fundamentally different picture.

“An eco-settlement of 40 hectares, where about 20 families manage plots ranging from 1 to 2.7 hectares, became for me an example of harmony with nature,” he noted.

According to him:
Two-thirds of each plot’s area is occupied by permaculture forest gardens, where biodiversity thrives, including species from the Red Book.

The soil is not plowed and is protected by vegetation from erosion. On some plots, terracing has been applied, and aquatic ecosystems have been created for birds and fish.

There are no landfills or large cattle in the settlement, so there is no soil pollution from waste.
No pesticides or chemicals are used — natural fertilizers and bio-organisms are applied.
Beekeeping is developed, which has a positive effect on plant pollination.

“This example embodies the highest European standards: in climate change adaptation, biodiversity enhancement, and the greening of human life. This experience needs to be studied and spread throughout the country,” believes Vladislav Sanduleac.

Așezare ecologică VS Sat! Diferență șocantă de ecologicitate

Tag: Moldova

Studentul ecolog Vladislav Sanduleac de la UTM (Campusul Agrar) a împărtășit rezultatele cercetării sale realizate în cadrul lucrării de curs. Concluziile sale s-au dovedit a fi neașteptate chiar și pentru el.

„De o săptămână sunt sub impresia celor descoperite în lucrarea mea. Mă bucură în mod special cunoștințele pe care le obțin la universitate. Se pare că ecologia este o știință foarte exactă, care permite evaluarea stării mediului înconjurător în cifre și coeficienți și identificarea clară a gradului de poluare și a soluțiilor pentru probleme”, a povestit Vladislav.

Potrivit studentului, datorită acestor cunoștințe el a înțeles cât de necesară este profesia de ecolog în lumea contemporană:

„Pentru orice sat sau afacere se poate elabora un proiect ecologic care să ajute la atragerea finanțării pentru îmbunătățirea mediului de viață. Este un instrument real al schimbării.”

Vladislav a remarcat și importanța pregătirii la UTM:
„Le recomand tinerilor să acorde atenție acestei specialități. La universitate s-a păstrat un colectiv profesoral puternic, care continuă cele mai bune tradiții ale fostei Universități Agrare”, a subliniat el.

Satul: cifre care șochează

Tema principală a lucrării lui Vladislav a fost cercetarea stării ecologice a unui sat din Moldova. Rezultatele au fost surprinzătoare.

„Ai zice că satul înseamnă natură și ecologie. Dar când am început să calculez indicatorii, imaginea s-a dovedit a fi cu totul alta”, povestește studentul.

El a constatat că un sat standard cu 1000 de gospodării produce anual circa 700 de tone de bălegar.
„Acest bălegar ar putea deveni un îngrășământ valoros dacă ar funcționa un sistem de compostare. Dar, de fapt, cea mai mare parte ajunge în sol și poluează apa din fântâni. O parte este transportată la gropile de gunoi, unde se amestecă cu plastic și chimicale, otrăvește solul și adesea mocnește sau arde”, a explicat Vladislav.

Situația este agravată de utilizarea necontrolată a pesticidelor, ceea ce duce la moartea în masă a albinelor.

„Satul este lipsit de biodiversitate: aici sunt în principal pomi fructiferi, nuci și grădini. Plantele și animalele de pădure nu au unde să trăiască. Aratul adânc și lipsa fâșiilor forestiere contribuie la eroziune — fertilitatea este dusă de vânt și ploi”, a adăugat el.

Așezarea ecologică: standarde europene pe pământ moldovenesc

Comparând situația cu o așezare ecologică, Vladislav a observat o imagine complet diferită.

„O așezare ecologică cu o suprafață de 40 de hectare, unde circa 20 de familii gospodăresc pe loturi de la 1 la 2,7 hectare, mi-a devenit un exemplu de armonie cu natura”, a menționat el.

Potrivit lui:
2/3 din suprafața fiecărui lot este ocupată de grădini-forestiere permaculturale, unde biodiversitatea prosperă, inclusiv specii din Cartea Roșie.

Solul nu este arat și este protejat de vegetație împotriva eroziunii. Pe unele loturi s-au aplicat terasări, s-au creat ecosisteme acvatice pentru păsări și pești.

În așezare nu există gropi de gunoi și nici vite mari, astfel că solul nu este poluat cu deșeuri.
Nu se utilizează pesticide și substanțe chimice — se aplică îngrășăminte naturale și organisme bio.
Apicultura este dezvoltată, ceea ce are un efect benefic asupra polenizării plantelor.

„Acest exemplu a întrunit cele mai înalte standarde europene: de adaptare la schimbările climatice, creștere a biodiversității și ecologizare a vieții omului. O astfel de experiență trebuie studiată și răspândită în toată țara”, consideră Vladislav Sanduleac.

Ecological Settlement in Moldova: An Example for the Entire Country

Tag: Moldova

In today’s context, as the issue of sustainable development and environmental protection becomes increasingly relevant, academic circles are producing studies that describe unique examples of successful implementation of ecological projects.

One such example is the ecological settlement in Codreanca commune, Strășeni district, described in detail in the year project of Vladislav Sanduleac, an ecology student at the Technical University of Moldova (“The characteristics of environmental components and protection measures for certain resources in Codreanca commune, Strășeni district”, 2025).

According to the author’s research, the ecological settlement project in Codreanca was initiated in 2003. Today, on an area of 40 hectares, about 20 families manage homesteads based on the principles of permaculture and biodiversity restoration. Each family owns between 1 and 2.7 hectares of land, creating so-called homesteads that combine traditional agricultural practices with modern ecological approaches.

The ecology student explains the scientific origin of the term “ecological settlement”: “The term Ecological Settlement was introduced into scientific discourse by Professor George Ramsey of the Georgia Institute of Technology in his 1978 presentation ‘Application of Passive Energy for the Artificial Environment’ at the First World Energy Conference, organized by the Association of Energy Engineers. Ramsey argued that the problems related to excessive energy use are not about technology, but about the lifestyle of the population.”

In his work, Vladislav Sanduleac also presents some historical data about the development of ecological settlements in Moldova and worldwide: “In 1991, the Global Ecovillage Network (GEN) was created. In 2001, GEN obtained special consultative status with the UN Economic and Social Council (UN-ECOSOC) and became a partner of the United Nations Institute for Training and Research.”

“Today, various countries have enacted laws that encourage the development of ecological settlements, and over 10,000 such settlements have been registered under cooperative, biodiversity protection, non-profit, and urban planning legislation in Europe, America, and Australia. In addition, in Russia, in 2013, the Belgorod region adopted a regional law on family homesteads that regulates the free allocation of 1-hectare land plots for a period of 49 years for the creation of sustainable family farms,” explains the author.

Vladislav Sanduliac also provides some data: “In the territory of the ecological settlement in Codreanca commune, over the course of 20 years, plots with permaculture forest-gardens have formed, where plantations cover between 15% and 60% of the land, matching the best afforestation rates in European countries. No pesticides or chemical fertilizers are used, beekeeping is actively developing, and organic waste is composted and used as fertilizer.”

Special attention in the project is given to the conservation and increase of local species of flora and fauna. The territory of the settlement has become a refuge for pheasants, quails, hares, hedgehogs, as well as rare plant species listed in Moldova’s Red Book.

An equally important aspect, according to Vladislav Sanduleac, is the use of solar energy: solar power stations have been installed on the territory, ensuring the settlement’s energy autonomy.

The analytical part of the study highlights that the ecological settlement in Codreanca fully complies with international environmental conventions, including the Convention on Biological Diversity and the UN Framework Convention on Climate Change. Moreover, the project is part of the Global Ecovillage Network, which confirms its international recognition.

In his work, Vladislav Sanduleac formulates concrete recommendations for the Codreanca village administration. The experience of the ecological settlement in Codreanca commune can serve as a foundation for similar initiatives across Moldova, contributing to nature restoration, the development of the green economy, and the formation of new environmental awareness in the country. For Codreanca, it can also be the basis for the development of ecological tourism.

This project demonstrates that sustainable development is possible even in small rural communities if the efforts of residents, local authorities, and the ecological community are united.

The full version of the study can be consulted at the link:

drive.google.com

Așezare ecologică în Moldova: un exemplu pentru întreaga țară

Tag: Moldova

În condițiile actuale, când problema dezvoltării durabile și a protecției mediului devine tot mai actuală, în mediul academic apar lucrări care descriu exemple unice de realizare cu succes a proiectelor ecologice.

Un astfel de exemplu este așezarea ecologică din comuna Codreanca, raionul Strășeni, descrisă detaliat în lucrarea de an a studentului ecologist de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vladislav Sanduleac („Caracteristica componentelor de mediu și măsuri de protecție a unor resurse în comuna Codreanca, raionul Strășeni”, 2025).

Potrivit cercetărilor autorului, proiectul așezării ecologice din Codreanca a fost inițiat în anul 2003. Astăzi, pe un teritoriu cu o suprafață de 40 de hectare, aproximativ 20 de familii gospodăresc după principii de permacultură și restaurare a biodiversității. Fiecare familie deține între 1 și 2,7 hectare de teren, creând așa-numitele moșii care îmbină practicile agricole tradiționale cu abordările ecologice moderne.

Studentul ecologist explică originea științifică a noțiunii „așezare ecologică”: „Termenul Așezare Ecologică a fost introdus în circulația științifică de către profesorul Institutului Tehnologic din Georgia, George Ramsey, în cadrul prezentării sale din anul 1978 „Aplicarea energiei pasive pentru mediul artificial” la Prima Conferință Mondială privind Energia, organizată de Asociația Inginerilor Energeticieni. Ramsey susținea că problemele legate de utilizarea excesivă a energiei nu țin de tehnologie, ci de stilul de viață al populației.”

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac prezintă și unele date istorice despre dezvoltarea așezărilor ecologice în Moldova și în lume: „În 1991 a fost creată Rețeaua Globală a Așezărilor Ecologice (Global Ecovillage Network, GEN). În 2001, GEN a obținut statut de consultant special pe lângă Consiliul Economic și Social al ONU (UN-ECOSOC) și a devenit partener al Institutului ONU pentru formare și cercetare.”

„Astăzi, în diverse țări sunt elaborate legi care încurajează dezvoltarea așezărilor ecologice și deja peste 10 000 de astfel de așezări sunt înregistrate în baza legislației privind cooperativele, protecția biodiversității, organizațiile non-profit și planificarea urbană în Europa, America și Australia. De asemenea, în Rusia, în anul 2013, a fost adoptată o lege regională a regiunii Belgorod privind moșiile familiale, care reglementează acordarea gratuită a terenurilor de 1 ha pe o perioadă de 49 de ani pentru crearea gospodăriilor familiale durabile.” – explică autorul lucrării.

Vladislav Sanduleac oferă și unele date: „Pe teritoriul așezării ecologice din comuna Codreanca, pe parcursul a 20 de ani, s-au format loturi cu păduri-livezi permaculturale, unde plantațiile ocupă între 15% și 60% din teritoriu, ceea ce corespunde celor mai bune valori de împădurire din țările Europei. Aici nu sunt utilizate pesticide și îngrășăminte chimice, apicultura se dezvoltă activ, iar deșeurile organice sunt compostate și utilizate ca îngrășământ.”

O atenție deosebită în proiect este acordată conservării și sporirii numărului speciilor locale de floră și faună. Teritoriul așezării a devenit un refugiu pentru fazani, prepelițe, iepuri, arici, precum și pentru specii rare de plante incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Un aspect nu mai puțin important, potrivit lui Vladislav Sanduleac, este utilizarea energiei solare: pe teritoriu sunt instalate stații electrice solare, ceea ce asigură autonomia energetică a așezării ecologice.

Partea de analiză a lucrării subliniază că așezarea ecologică din Codreanca corespunde pe deplin convențiilor internaționale de mediu, inclusiv Convenției privind biodiversitatea și Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Mai mult, proiectul este inclus în Global Ecovillage Network, ceea ce confirmă recunoașterea sa la nivel internațional.

În lucrarea sa, Vladislav Sanduleac formulează recomandări concrete pentru primăria satului Codreanca. Experiența așezării ecologice din comuna Codreanca poate deveni baza implementării unor inițiative similare în întreaga Moldovă, contribuind la restaurarea naturii, dezvoltarea economiei verzi și formarea unei noi conștiințe ecologice în țară, iar pentru Codreanca poate constitui fundamentul dezvoltării turismului ecologic.

Acest proiect demonstrează că dezvoltarea durabilă este posibilă chiar și în comunitățile rurale mici, dacă sunt unite eforturile locuitorilor, autorităților locale și ale comunității ecologice.

Versiunea completă a lucrării poate fi consultată la linkul:

drive.google.com

10 Million Steps for Ecology — A Unique Project by Moldovan Eco-Activists

Tag: Moldova

An unusual initiative has started from Moldova — 10 Million Steps for Ecology. Two Moldovan activists are walking over 500 km across Turkey to raise funds for planting 2025 trees in Moldova.

Their route — the famous Lycian Way — marks the first stage of a large-scale campaign. Through this journey, the initiators aim to mobilize people to donate for saplings and invite everyone to join planting events alongside volunteers from the initiative “Plantăm fapte bune în Moldova / Parcurile Viitorului” — a team that has been restoring forests and saving rivers through cleanups and tree planting for many years.

The initiative is open to all: anyone can contribute — by donating or by participating in the #NumărăPașii challenge, a collective action aimed at symbolically reaching 10 million steps for nature.

We spoke with the initiators of the campaign. Here’s what they shared:

🟢 Who are you?
We are the administrators of the Telegram channel Friends MD, created to help people connect with each other for any kind of request. For over a year, our channel has united people across the country — whether for friendship, helping the lonely or newcomers to Moldova, or for large initiatives, charity actions, or simply interesting ideas.

🟢 What do you want to achieve?
On a larger scale, we want as many people as possible to learn about our project. It has already helped thousands make friends, find partners, fulfill dreams, or gather people around their causes.

Currently, within a charity campaign, we launched a challenge with our followers: the goal is to collectively walk 10,000,000 steps, sharing progress on social media to draw attention to environmental issues.
[Link to post]

As administrators, we decided to fully commit: we set off on foot along the Lycian Way in Turkey to attract even more attention and make a significant contribution to the common cause.

🟢 How did the idea to raise money for trees come up?
While preparing for the initiative, we asked ourselves: What real impact can we make, beyond raising awareness?

We began looking for volunteers already involved in hands-on environmental action — and found the organization Parcurile Viitorului ([Facebook link]).

We spoke with one of their coordinators, Petru. He told us that several years ago, a group of enthusiasts began planting forests in the Vadul lui Vodă area.

The initiative has gradually grown, attracting more and more participants. Now, they continue planting trees across the country on their own. Currently, they’re working to save the Bălțata River — cleaning it from trash and planting trees along its banks.

🟢 How exactly can people help?
We asked Petru: “What do you need the most?”
He replied: volunteers for planting and funds for buying saplings.

So we divided our campaign into two stages:
— During the hike and challenge, we’re collecting donations for saplings, which we’ll fully transfer to Petru and his team;
— Then we’ll organize a tree planting day and invite everyone to join us.

Everything will be documented through photos and videos to raise further awareness and inspire more good deeds.

🟢 What kind of trees will be planted?
That part is entirely up to the Parcurile Viitorului team. They have the experience and know which tree species are suitable and how to plant them properly.

🟢 Who will plant the trees?
We, together with our followers and anyone inspired by this initiative. The planting will be guided by experienced volunteers from Parcurile Viitorului.

🟢 Have you done similar projects before?
Yes. Over the past year, we’ve organized many volunteer and cleanup actions.

Our greatest achievement is the elimination of an illegal landfill in Valea Morilor Park ([link]), which we cleaned up with volunteers from the NGOs Pădurea Noastră and TRADIȚII, collecting and removing over 500 bags of waste.

Also, through our channel, followers organized various charity events:
— supporting animal shelters,
— planting trees,
— psychological support forums for vulnerable people,
and much more.

🟢 Why are you doing this?
The Friends MD project has been running for over a year and has helped many people bring their ideas to life and find like-minded individuals. We share requests from active people with a wide audience, believing that supporting good initiatives can change the country for the better.

But not everyone sees the value of our resource. That’s why we decided to lead by example — to show that the power of community can create large-scale projects, uniting people through a simple call to action.

What we’re doing — anyone can do. Or even more — using our platform.

🟢🟢🟢 How can Ecopresa readers help?
Right now, the most important thing is spreading the word — so it reaches everyone who cares about deforestation and environmental issues.

Even subscribing and sharing is already a huge contribution:
Instagram: @moldova_friends

Those who are able are invited to donate for saplings and prepare to join us in planting — shoulder to shoulder with our followers.

10 milioane de pași pentru ecologie – un proiect inedit al ecologiștilor din Moldova

Tag: Moldova

O inițiativă neobișnuită a pornit din Moldova – 10 milioane de pași pentru mediu. Doi activiști moldoveni merg pe jos peste 500 km în Turcia ca să strângă bani pentru plantarea a 2025 de copaci în Moldova, citat de Ecopresa.

 
Drumul lor — celebrul traseu Lykian — este prima etapă a unei campanii de amploare. Prin această acțiune, inițiatorii vor să mobilizeze oamenii să doneze pentru puieți și să se alăture plantării alături de voluntarii Plantăm fapte bune în Moldova/Parcurile Viitorului, o echipă care de ani buni reîmpădurește din proprie inițiativă și salvează râuri prin acțiuni de curățare și replantare.
 
Inițiativa e deschisă tuturor: oricine poate contribui, fie prin donații, fie participând la provocarea #NumărăPașii — o campanie colectivă prin care se urmărește atingerea simbolică a 10 milioane de pași pentru natură.
Am stat de vorbă cu inițiatorii campaniei, iată ce povestesc:
 
🟢Cine sunteți?
 
Suntem administratorii canalului de Telegram Friends MD (https://t.me/friends_md), un canal creat pentru a ajuta oamenii să se găsească unii pe alții în funcție de orice tip de cerere. De peste un an, canalul nostru unește oameni din întreaga țară — fie că e vorba de prietenii, sprijin pentru cei singuri sau proaspăt ajunși în Moldova, fie de inițiative mari, acțiuni caritabile sau idei interesante.
 
🟢Ce vreți să faceți?
 
La nivel global, ne dorim ca cât mai mulți oameni să afle despre proiectul nostru. El a ajutat deja mii de persoane să-și facă prieteni, să-și găsească perechea, să-și realizeze visurile sau să adune oameni în jurul propriilor idei.
În prezent, în cadrul unei acțiuni caritabile, am lansat un challenge împreună cu abonații noștri: obiectivul este de a parcurge 10.000.000 de pași, postând rezultatele în rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu. (https://t.me/friends_md/4370)
 
Noi, ca administratori, am decis să contribuim la maximum, pornind într-un traseu pe jos pe drumul Lykian din Turcia, pentru a atrage și mai multă atenție și a aduce o contribuție semnificativă la această cifră.
🟢Cum a apărut ideea de a colecta bani pentru copaci?
În timp ce pregăteam această inițiativă, ne-am întrebat: ce impact real am putea avea, dincolo de atragerea atenției?
Am început să căutăm voluntari implicați în acțiuni concrete și am descoperit organizația Parcurile Viitorului (https://m.facebook.com/share/1AKnLc2B4R/?mibextid=wwXIfr&wtsid=rdr_0QMylt0DQQ3XoKQLT).
Am vorbit cu unul dintre coordonatori — Petru. El ne-a povestit că, în urmă cu câțiva ani, câțiva entuziaști au început să planteze o pădure în zona Vadul lui Vodă.
 
Inițiativa a crescut treptat, atrăgând tot mai mulți oameni implicați. În prezent, ei continuă să planteze copaci în toată țara, prin forțe proprii. Acum se ocupă de salvarea râului Bălțata, curățându-l de gunoi și plantând copaci de-a lungul malurilor.
 
🟢Cum puteți ajuta concret?
 
L-am întrebat pe Petru „cu ce putem ajuta concret?”, iar el ne-a spus că cea mai mare nevoie este de voluntari pentru plantare și de fonduri pentru achiziția de puieți.
 
Așadar, am decis să împărțim acțiunea noastră în două etape:
 
În timpul traseului și al challenge-ului, colectăm donații pentru puieți, pe care îi vom transmite integral lui Petru și echipei sale.
După aceea, vom organiza o zi de plantare a copacilor, invitând toți doritorii să ni se alăture.
 
Vom documenta totul prin conținut media, atrăgând și mai multă atenție și implicând cât mai multe persoane în fapte bune.
 
🟢Ce fel de copaci vor fi plantați?
 
Responsabilitatea pentru acest aspect revine în totalitate echipei Parcurile Viitorului. Ei au experiență și știu exact ce specii sunt potrivite și cum să le planteze corect.
 
🟢Cine va planta copacii?
 
Noi, împreună cu abonații noștri și toți cei care vor fi inspirați de inițiativa noastră. Plantarea se va face sub îndrumarea voluntarilor experimentați de la Parcurile Viitorului.
 
🟢Ați mai făcut astfel de inițiative?
 
Da. De-a lungul anului, am organizat numeroase acțiuni de voluntariat și curățenie.

Cea mai mare mândrie a noastră este eliminarea unei gropi de gunoi ilegale în parcul Valea Morilor (https://t.me/friends_md/2691

 

), pe care am curățat-o împreună cu voluntarii de la AO Pădurea Noastră și TRADIȚII, evacuând peste 500 de saci de gunoi.

De asemenea, prin intermediul canalului nostru au fost organizate diverse acțiuni caritabile inițiate de abonați: — ajutor pentru adăposturile de animale,
— plantări de arbori,
— forumuri de sprijin psihologic pentru persoane vulnerabile,
și multe altele.
 
🟢De ce faceți asta?
 
Proiectul Friends MD există de peste un an și a ajutat deja multe persoane să își realizeze propriile idei și să găsească oameni cu aceleași viziuni. Publicăm cererile oamenilor activi și implicați către o audiență mare, fiind convinși că susținerea inițiativelor cu intenții bune poate schimba țara în bine.
Dar nu toți înțeleg pe deplin valoarea resursei noastre. De aceea, am decis să oferim un exemplu personal, demonstrând că puterea unei comunități poate crea un proiect de anvergură, unind oameni printr-un simplu apel.
Ceea ce facem noi poate fi făcut de oricine — sau chiar ceva mai mare — folosind resursa noastră.
 
🟢🟢🟢Cum poate contribui cititorul?
 
În acest moment, cea mai importantă contribuție este distribuirea informației, pentru a ajunge la toți cei preocupați de problema despăduririi și ecologiei.
Un follow și un share înseamnă deja enorm:
Cei care pot — sunt invitați să doneze pentru achiziția de puieți și să se pregătească să vină cu noi la plantare, cot la cot cu abonații noștri.

People in Need Moldova has highly praised the environmental efforts of the public association “Pădurea Noastră”

Tag: Moldova

“We are proud of our partners who make a significant contribution to cleaning Moldova’s forests and planting trees. These actions bring hope and strengthen collective responsibility,” the organization stated.

🌍 On the occasion of Earth Day, People in Need congratulated everyone and emphasized that it is a moment to reflect on the responsibility humanity holds towards the planet. In this context, the international organization highlighted the contribution of the Moldovan environmental initiative “Pădurea Noastră” and the partner project “Tabăra Mamei Pământ” to environmental protection.

♻️ According to People in Need representatives, Earth Day is not only a symbolic gesture, but also a call to action for the entire civil society.
“Let us work together to develop bold initiatives for the sustainable use of natural resources and the prevention of environmental issues that impact our present and future,” they said.

🌱 The work of “Pădurea Noastră”, aimed at combating forest pollution and restoring green areas, has received support within the framework of the regional project “Resilience of Civil Society in the Eastern Partnership Countries”, implemented by People in Need, with financial support from the European Union and co-financing from the Ministry of Foreign Affairs of the Czech Republic through the Transition Program.

🔵 Supporting such initiatives highlights the importance of uniting the efforts of local communities, civil organizations, and international partners to protect nature and ensure a sustainable future for Moldova.

Organizația People in Need Moldova a apreciat înalt activitatea ecologică a AO„Pădurea Noastră”

Tag: Moldova

„Suntem mândri de partenerii noștri care aduc o contribuție semnificativă la curățarea pădurilor din Moldova și la plantarea copacilor. Aceste acțiuni oferă speranță și consolidează responsabilitatea colectivă”, se menționează în declarația organizației.

🌍 People in Need a felicitat pe toți cu ocazia Zilei Pământului și a subliniat că aceasta este o oportunitate de a reflecta asupra responsabilității pe care o are omenirea față de planeta sa. În acest context, organizația internațională a menționat contribuția inițiativei ecologice moldovenești „Pădurea Noastră” și a proiectului partener „Tabăra Mamei Pământ” în protecția mediului înconjurător.

♻️ Potrivit reprezentanților People in Need, Ziua Pământului nu este doar un gest simbolic, ci și un apel la acțiune pentru întreaga societate civilă.
„Să elaborăm împreună inițiative curajoase pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale și prevenirea problemelor ecologice care afectează prezentul și viitorul nostru”, au subliniat aceștia.

🌱 Activitatea inițiativei „Pădurea Noastră”, orientată spre combaterea poluării pădurilor și restaurarea zonelor verzi, a beneficiat de sprijin în cadrul proiectului regional „Reziliența societății civile în țările Parteneriatului Estic”, implementat de People in Need, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și cofinanțarea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul „Transition”.

🔵 Sprijinul pentru astfel de inițiative subliniază importanța unirii eforturilor comunităților locale, organizațiilor civice și partenerilor internaționali pentru protejarea naturii și un viitor durabil pentru Moldova.

How Moldova Can Learn from European Experiences in Combating Climate Change

Tag: Moldova

The European Union has a positive influence on the Republic of Moldova, including in the field of environment and climate change.

This includes both political and technical assistance. Moldova does not have to act alone. It is appropriate to adopt European practices in the transition from a pollution-based, fossil fuel-dependent economy to a green and sustainable economy.

These statements were made by the national co-leader of the Green Agenda Project, Iordanca Rodica Iordanov, during the debate titled: “The readiness of the population and its willingness to support initiatives for Moldova’s green transition”, as reported by IPN.

“A green transition would mean adopting these experiences and also the regulatory and technical frameworks, adapted to Moldova’s context. We cannot copy them exactly, as we have our own national, geographical, and climatic particularities,” stated Iordanca Rodica Iordanov. She added that with the financial resources currently available, the Republic of Moldova will not be able to cope with this process—or will manage, but over a very long period. Under these circumstances, European support is essential. The EU supports Moldova in this process through various means, including grants and loans, the expert noted.

The lack of forests, according to Iordanca Rodica Iordanov, has a decisive impact on climate change. That is why a balance must be found between human comfort and the protection of ecosystems. When forests are cut down, it increases the risk of landslides, droughts, and torrential rains.

“There is also a noticeable trend nowadays. Every time there is an energy crisis, it is declared that there is not enough firewood and that citizens must be supported—so tree cutting is permitted. This approach is not constructive and does not support environmental protection or the reduction of climate change impacts,” emphasized the national co-leader of the Green Agenda Project.

During the debate, the results of a study conducted in the Republic of Moldova over six months were presented. 82% of respondents consider deforestation to be the main cause of climate change. 57% of those surveyed believe that both natural factors and human activity contribute to climate change.

The study was developed as part of the “Green Agenda” project implemented by the Stockholm Environment Institute and funded by the Swedish International Development Cooperation Agency, with AO EcoContact as the national implementing partner.

Cum poate învăța Moldova din experiențele europene pentru combaterea schimbărilor climatice

Tag: Moldova

Uniunea Europeană are o influență pozitivă asupra Republicii Moldova, inclusiv pe domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Este vorba atât de asistența politică oferită, cât și cea tehnică. Moldova nu trebuie să acționeze de una singură. Este oportun să preia practicile europene în acest proces de trecere de la o economie bazată pe poluare și folosirea energiei fosile spre o economie verde, durabilă.

Declarațiile aparțin co-liderului național al Proiectului Green Agenda, Iordanca Rodica Iordanov, și au fost făcute la dezbaterea: „Gradul de pregătire a populației și disponibilitatea acesteia de a sprijini inițiativele pentru tranziția verde a Republicii Moldova”, transmite IPN.

„O tranziție verde ar în semna preluarea acestor experiențe și preluarea cadrului normativ și tehnic, adaptat la situația Moldovei. Noi nu putem să-l copiem pentru că avem specificul țării, specificul geografic și specificul climatic”, a menționat Iordanca Rodica Iordanov. Iar cu resursele financiare pe care le are, Republica Moldova nu va face față acestui proces sau va face față, dar într-un termen foarte lung. În aceste condiții, sprijinul european este valoros. UE susține Moldova în acest proces prin diferite forme, granturi, credite, a remarcat experta.

Lipsa pădurilor, spune Iordanca Rodica Iordanov, influențează decisiv schimbările climatice. Iată de ce trebuie să fie găsit echilibrul între confort și protejarea ecosistemului. În cazul în care se defrișează pădurile, apar inclusiv riscurile de alunecări de teren, secetă, ploi torențiale.

„Acum se observă și o tendință. Se declară de fiecare dată, când avem criză energetică, că nu vom avea destul lemn de foc și trebuie cetățeanul susținut și deschidem tăierile. Această abordare nu este constructivă și nu este una în favoarea protecției mediului și reducerii impactului de schimbări climatice”, a menționat co-liderul național al Proiectului Green Agenda.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în Republica Moldova timp de șase luni. 82% dintre respondenți consideră defrișările drept principala cauză a schimbărilor climatice. 57% la sută dintre cei chestionați susțin că atât factorii naturali, cât și activitatea umană contribuie la schimbările climatice.

Studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Agenda Verde” implementat de către Institutul pentru Mediu din Stockholm, finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, partenerul național de implementare fiind AO EcoContact.