Eco-activists demand accountability in forest restoration projects

Tag: Moldova

Moldova is about to receive 200 million euros for forest planting, and there are only two possible outcomes: either we become a beautiful, prosperous European country, or we’ll see neither the forests nor the money.

This opinion was expressed by eco-activist Vladislav Sandulyak, one of the leaders of the “Camp of Mother Earth” team and a student at the Faculty of Ecology at the Technical University of Moldova, as reported by Noi.md.

He noted that the audit reports of the Court of Accounts give strong reasons to doubt the activities of Moldsilva.

The most recent report points out issues such as: violations in the distribution of subsidies; lack of transparency and oversight; irregularities in the authorization of logging; non-transparent pricing; violations in the distribution of firewood; exceeding established limits; flaws in the pricing methodology; and breaches in the subsidy allocation mechanism.

“Illegal logging is a separate story altogether. The latest offenders who stole forest resources worth 2–4 million lei were fined just 67,500 lei. That means the state has created favorable conditions for forest theft, especially when foresters are paid miserable wages. I dare to say that if all these violations exist, they will also affect the 200 million euros in European credit funds,” emphasized the eco-activist and student.

According to him, such cases have already been reported in the press during sapling planting. For example, auditors visited the Vadul-lui-Vodă forestry district, where documents claimed 1,866 acacia trees had been planted on 0.8 hectares. However, auditors suspected that the work was not done. They presented slides with photos showing grass and trampled shrubs instead of forest and trees.

“Logically, it should be the minister’s job to restore order in the institutions under his authority, but instead, the minister is actively defending the Moldsilva agency, even recording videos to ‘debunk fakes’. In one of his videos, he holds up some papers, claiming they are permits for legal logging and saying the documents will be uploaded to Moldsilva’s website within a week. A month has passed — and the documents are still missing. Maybe some experts can explain why these documents aren’t made publicly available, or maybe the minister himself can clarify this?” said Vladislav Sandulyak.

He also pointed out that the agency’s website references its last study from 2010.

“As far as I understand, in light of global climate change, it is necessary to conduct a new study to determine exactly how much forest we can afford to cut and how much must be preserved due to global shifts. But Moldsilva is most likely still working under old Soviet systems, where the priority of state logic was to increase production and extract resources — not to adapt to drought. Maybe we can find experts or ask the minister whether the ministry plans to study recent climate trends and adjust logging accordingly to combat heat and drought?” asked the eco-activist.

According to him, if authorities claim they plan to plant many trees as a solution, it is already too late. The trees they plant now will yield results only decades from now.

“But we need action yesterday! That’s why preserving old trees — which are already providing shade and retaining soil moisture — is the only effective way to combat drought today, not 30 years from now,” emphasized Vladislav Sandulyak.

Eco-activiștii cer transparență în proiectele de restaurare a pădurilor

Tag: Moldova

Republica Moldova va primi în curînd 200 de milioane de euro pentru sădirea pădurilor și atunci există doar două opțiuni: ori vom deveni o țară europeană frumoasă, prosperă, ori nu vom vedea nici păduri, nici bani.

Această opinie a fost exprimată activistul de mediu, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, student la facultatea de ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac relatează Noi.md.

El a spus că există un motiv imens pentru îndoieli, iar motive pentru a pune la îndoială activitatea Moldsilva oferă rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Cel mai recent dintre acestea se referă la probleme precum: nereguli în distribuirea subvențiilor, lipsă de transparență și control, nereguli în procesul de autorizare a tăierilor, prețuri netransparente, nereguli în distribuirea lemnului de foc, depășirea limitelor stabilite, defecte în metodologia de stabilire a prețurilor, nereguli în mecanismul de distribuire a subvențiilor.

„Exploatarea ilegală a pădurilor este o poveste aparte. Ultimii care au furat păduri în valoare de 2-4 milioane de lei au fost amendați cu 67.500 de lei. Se pare că statul a creat condiții favorabile pentru furtul pădurilor, mai ales cînd silvicultorii au salarii mizere. Îndrăznesc să spun că dacă toate aceste încălcări există, ele vor afecta și acele 200 de milioane de bani din creditele europene”, a declarat activistul de mediu.

Potrivit lui, astfel de cazuri au fost deja menționate în presă la plantarea puieților. De exemplu, auditorii au vizitat ocolul silvic Vadul-lui-Vodă, unde, potrivit documentelor, au fost plantați 1 866 de salc]mi pe o suprafață de 0,8 hectare. Dar auditorii au avut suspiciuni că această lucrare nu a fost efectuată. Ei au prezentat fotografii în care se vede iarbă și tufișuri în loc de pădure și copaci.

„S-ar părea că este de datoria ministrului să facă ordine în instituțiile care se află în subordinea sa, dar ministrul, dimpotrivă, apără agenția Moldsilva în toate modurile posibile, înregistrînd clipuri video în care aduce dovezi împotriva informațiilor false. Într-unul dintre videoclipurile sale, el ține în mîini niște hîrtii, afirmând că acestea sînt documente pentru defrișare legală și că aceste documente vor apărea pe site-ul Moldsilva în termen de o săptămînă. A trecut deja o lună și aceste documente nu au apărut. Poate că vor exista experți care vor explica de ce documentele nu sînt publicate în domeniul public, sau ministrul însuși va preciza acest lucru?”, a subliniat Vladislav Sanduleac.

El a menționat că site-ul web al agenției face referire la cel mai recent studiu realizat în 2010.

„Din cîte înțeleg, din cauza schimbărilor climatice globale, este necesar un studiu pentru a înțelege exact cîtă pădure ne putem permite să tăiem și cîtă trebuie păstrată din cauza schimbărilor globale. Iar Moldsilva cel mai probabil lucrează după vechile sisteme sovietice, cînd logica statului era creșterea producției, extragerea mineralelor și resurselor naturale, dar nu și adaptarea la secetă. Poate vom putea găsi experți sau să-l întrebăm pe ministru dacă ministerul intenționează să studieze ultimele tendințe și să adapteze tăierile de pădure în vederea combaterii arșiței și secetei?”, se întreabă activistul de mediu.

Potrivit lui, dacă ei spun că intenționează să planteze o mulțime de copaci în acest scop, atunci au întîrziat prea mult cu plantarea. Acei copaci pe care îi vor planta vor da rezultate peste zeci de ani.

„Iar noi avem nevoie deja ieri! Și de aceea conservarea copacilor bătrîni, care astăzi dau umbră și rețin umiditatea în sol, este singura opțiune adevărată pentru a combate seceta astăzi, dar nu peste 30 de ani”, a subliniat Vladislav Sanduleac

Deforestation Continues to Increase Despite Global Pledges. How Is Moldova Responding?

Tag: Moldova

Recent months’ news warns of significant changes:

“We are facing a period of high temperatures that will last about 80 days,” noted expert Sergiu Dobrojan.

“The flow into the Moldovan segment of the Dniester remains at 100 m³/s,” shares observations from Doctor of Science Ilia Trombitsky.

It’s been over three years since the 2021 COP26 climate summit, where 140 countries, including Moldova, signed a declaration to halt global deforestation by 2030. However, recent data indicates the situation is worsening.

According to the Forest Declaration Assessment 2024, last year, 6.4 million hectares of forest were destroyed worldwide. Additionally, over 62 million hectares suffered degradation due to logging, infrastructure development, and fires. The primary causes include increased demand for meat, soy, palm oil, and nickel.

Moldova, although not among countries with tropical forests, also faces deforestation issues.

One recent case, according to the prosecutor’s office, involved three men attempting to steal over 4,000 cubic meters of timber in the Anenii Noi district. This is equivalent to approximately 4,000 or 12,000 felled trees for young and mature forests, respectively, corresponding to 0.4 or 1.5 hectares of continuous forest, and valued at 2–4 million lei. For the damage caused, they received a fine of only 67,500 lei! It turns out that minimal fines create favorable conditions for forest theft in Moldova.

On the Moldsilva website, the latest research dates back to 2010, indicating that the organization is likely significantly lagging behind the constantly changing climate indicators.

The organization also faces constant criticism from experts and citizens due to the lack of transparent reporting: how much timber has been cut and where was it sold? What is the quantity in hectares, and does the number of planted hectares exceed the number of felled ones?

Citizens’ and experts’ concerns were confirmed by the latest external audit at the end of 2023, when the Court of Accounts examined the use of 50.2 million lei allocated to Moldsilva. The audit revealed:

  • Lack of clear criteria for firewood distribution, leading to multiple family members and individuals with alternative heating sources being included in the recipient lists.

  • Some enterprises, such as the “State Road Administration,” did not report the volumes of harvested timber and its distribution.

  • The firewood pricing mechanism was deemed defective, contributing to unjustified price increases and reduced fuel accessibility for the population.

Some examples worldwide inspire hope, but overall, the situation is deteriorating.

In Brazil, thanks to the new government’s efforts, deforestation in the Amazon basin decreased by 62% over the year. However, in the Cerrado savanna—another important biome—deforestation rates increased by 68%. Indonesia, which previously succeeded in curbing deforestation, is again showing growth—57% in one year.

Experts emphasize: voluntary measures are ineffective; strict regulation and international funding for forest protection are required. The EU plans to introduce a ban on importing products associated with deforestation—coffee, cocoa, furniture.

In Moldova, with the lowest afforestation rates in Europe, no new bans are being introduced, and instead, oaks continue to be cut for furniture factories and domestic production.

While there are initiatives aimed at forest restoration, the national afforestation campaign aims to increase forest cover to 15% of the country’s total area (currently about 11%). Experts note that this is insufficient—there is a need to tighten responsibility for illegal logging and strengthen land use control.

Some experts and eco-activists even call for a complete ban on logging across the country for the next 10 years.

The Ministry of Ecology does not comment on these statements; however, the refusal of logging is one of the main goals of COP29, of which the Republic of Moldova is a member. But whether Moldova actually aims to refuse logging is unknown! Officials have not commented on this conference goal.

We have only six years left until the global deadline—2030. If we continue to turn a blind eye to deforestation, Moldova risks losing its natural protection against droughts, erosion, and climate change.

Defrișarea pădurilor continuă să crească, în ciuda promisiunilor globale. Cum reacționează Moldova?

Tag: Moldova

Știrile din ultimele luni avertizează despre schimbări serioase:

„Ne așteaptă o perioadă cu temperaturi ridicate, care va dura aproximativ 80 de zile”, a declarat expertul Sergiu Dobrojean;

„Debitul pe segmentul moldovenesc al Nistrului rămâne la 100 m3/s.” – împărtășește observațiile doctorul în științe Ilia Trombițchi.

Au trecut deja mai mult de trei ani de la summitul climatic COP26 din 2021, când 140 de țări, inclusiv Moldova, au semnat declarația privind stoparea defrișărilor globale până în 2030. Totuși, datele recente arată că situația se agravează.

Conform raportului Forest Declaration Assessment 2024, anul trecut au fost distruse 6,4 milioane de hectare de pădure la nivel mondial. Alte peste 62 de milioane de hectare au fost afectate de degradare din cauza tăierilor, construcției de infrastructură și incendiilor. Printre cauzele principale se numără creșterea cererii pentru carne, soia, ulei de palmier și nichel.

Moldova, deși nu face parte din țările cu păduri tropicale, se confruntă și ea cu problema despăduririi.

Unul dintre cele mai recente cazuri, conform procuraturii, implică trei bărbați care au încercat să fure peste 4000 m³ de lemn în raionul Anenii Noi, ceea ce echivalează (pentru pădure tânără sau matură) cu aproximativ 4000 sau 12 000 de arbori tăiați, respectiv 0,4 sau 1,5 hectare de pădure continuă, echivalentul a 2 – 4 milioane lei moldovenești. Ca pedeapsă pentru daunele provocate, aceștia vor primi doar o amendă de 67 500 de lei!!! Astfel, prin sancțiuni minime, statul creează condiții avantajoase pentru furtul de lemn în Moldova!

Pe site-ul Moldsilva, ultimele cercetări sunt marcate cu anul 2010, ceea ce arată că organizația, cel mai probabil, rămâne în urmă în activitatea sa față de indicatorii în continuă schimbare ai climei.

Organizația este de asemenea supusă criticilor constante din partea experților și cetățenilor din cauza lipsei de transparență în raportare: câți arbori au fost tăiați și unde au fost vânduți? Ce suprafață în hectare reprezintă acest volum și în ce măsură suprafața împădurită depășește suprafața defrișată?

Temerile cetățenilor și ale experților au fost confirmate de ultimul audit extern la sfârșitul anului 2023, când Curtea de Conturi a verificat utilizarea a 50,2 milioane de lei alocați către Moldsilva. Auditul a constatat:

• Lipsa criteriilor clare de distribuție a lemnului de foc, ceea ce a dus la includerea în listele de beneficiari a mai multor membri ai aceleiași familii și persoane cu surse alternative de încălzire;
• Unele întreprinderi, cum ar fi „Administrația de Stat a Drumurilor”, nu au raportat volumele de lemn colectate și nici distribuția acestora;
• Mecanismul de formare a prețurilor la lemnul de foc a fost considerat defectuos, contribuind la creșterea nejustificată a prețurilor și la reducerea accesibilității combustibilului pentru populație.

Există exemple izolate în lume care oferă speranță, dar per ansamblu situația se înrăutățește!

În Brazilia, datorită eforturilor noului guvern, defrișările din bazinul Amazonului au scăzut cu 62% într-un an. Totuși, în savana Cerrado – un alt biom important – rata defrișărilor a crescut cu 68%. Indonezia, care anterior înregistrase progrese în limitarea defrișărilor, arată din nou o creștere – cu 57% într-un an.

Specialiștii subliniază: măsurile voluntare sunt ineficiente, este nevoie de reglementări stricte și finanțare internațională pentru protejarea pădurilor. În UE se planifică introducerea unei interdicții asupra importului de produse asociate cu defrișările – cafea, cacao, mobilă.

În Moldova, în ciuda faptului că are una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, nu se introduc interdicții noi, ci se continuă tăierea stejarilor pentru fabricile de mobilă și producția internă.

Deși există inițiative orientate spre refacerea pădurilor, campania națională de împădurire își propune să crească ponderea pădurilor până la 15% din suprafața totală a țării (în prezent este în jur de 11%), experții subliniază că acest lucru nu este suficient – este necesară înăsprirea responsabilității pentru tăierile ilegale și consolidarea controlului asupra utilizării terenurilor.

Unii experți și activiști de mediu cer chiar interzicerea totală a defrișărilor pe întreg teritoriul țării pentru următorii 10 ani.

Ministerul Mediului nu comentează aceste declarații, însă renunțarea la defrișări este unul dintre obiectivele principale ale COP29, al cărei membru este și Republica Moldova. Dar dacă într-adevăr Moldova își asumă acest obiectiv – nu se știe! Reprezentanții oficiali nu au comentat în niciun fel această țintă a conferinței COP29.

Mai avem doar șase ani până la termenul global – anul 2030. Dacă vom continua să închidem ochii la defrișări, Moldova riscă să rămână fără protecție naturală împotriva secetelor, eroziunii și schimbărilor climatice.

Why Is Moldova Poor? The Story of an Oak Tree Worth Its Weight in Gold!

Tag: Moldova

The ecological treasures beneath our feet are often devalued.

Amid global warming, droughts, and social instability, environmental science student Vladislav Sanduleac shares a Facebook post with reflections that surprise with their precise calculations and obvious conclusions. He tells the story of one oak tree—a living symbol of sustainable wealth—that brings Moldova dozens of times more benefits than the timber it could be cut into.

“One mature Moldovan oak, around 100 years old, brings tremendous profit to our country and people:

It produces about 100–150 kg of oxygen per year, which is enough for 2–4 people annually. How much is a healthy life for 2–4 Moldovans worth? You decide.
In Moldovan lei, I found that a 10-liter medical oxygen tank costs about 5,000 lei. That makes it roughly 50,000 lei worth of oxygen per year. Or 5,000,000 lei over 100 years.” – notes Vladislav.

Just the oxygen alone turns the oak into real value. But there’s more.

“2. The oak is a natural air conditioner. It evaporates up to 400 liters of water per day in summer, cooling and humidifying the air for those same 2–4 Moldovans.
Let’s only count the summer—90 days.
400 liters = 40 lei/day. That’s 3,600 lei per year and 360,000 lei over 100 years.
An electric air conditioner using 10 kWh/day also costs about 40 lei/day. Again, that’s 3,600 lei per year and 360,000 lei over a century.”

This isn’t just shade—it’s a microclimate: free and irreplaceable.

The student continues:
“3. Its crown provides shade for up to 200 m² (2 ares) and cools the air under the tree by 3–7°C. That alone helps fight global warming and reduces the risk of heart attacks, strokes, and high blood pressure for those same 2–3 Moldovans.
And how much is another summer of life worth for someone in a risk group? In my opinion—priceless!!!”

It’s hard to argue—lives are saved under tree canopies. And so are soils and water.

“4. Oak roots retain and filter up to 1,000 liters of water per rainstorm and pull water from deep soil layers, increasing its moisture—crucial for our 2–4 Moldovans in an agrarian country.
Additionally, by slowing down rainwater runoff, the oak prevents soil erosion.
How much does it cost to dig a new well when the old one dries up in a village where 2–4 families relied on it?
Let’s add at least another 360,000 lei over 100 years of watering when the soil lacks moisture.”

The oak is an ecosystem, a soil protector, and a source of life.

“5. A single oak supports up to 500 species of insects, fungi, birds, and mosses. It’s a miniature ecosystem—from ants to owls.
Why? Because it produces 10,000–50,000 acorns annually and sets a generous table for squirrels, boars, birds, and deer.
I won’t even try to calculate that!
A sack of compost costs 250 lei.
An oak produces 5 cm of compost over 10 years and contributes 30–80 kg of organic fertilizer annually, rich in potassium, phosphorus, and nitrogen—fuel for soil microflora.”

And now the total—it’s astonishing:

“Over 100 years, at a minimum: 6,300,000 lei.
That’s about 3.5 kg of gold. Or roughly 1 kg of gold per Moldovan in our story’s 2–4 participants)))”

It sounds like a fairy tale, but it’s based on real data. And like in all fairy tales, there’s an antagonist—short-term thinking.

“And now, story number two, called 3.14-Z!!!
The forestry industry gets about 3 cubic meters of commercial wood from a 100-year-old oak.
After all the energy, labor, transport, sawing, and drying, they might get 12,000 lei per cubic meter—36,000 lei total.
But deducting all the costs leaves them with pennies.
And that’s why Moldova stays poor—with this kind of attitude toward its natural wealth!”

The photo added to the post was taken from V. Kostyuk’s blog.
“His video went so viral, it was impossible to ignore,” adds Vladislav.

This story isn’t just an environmentalist’s poetic vision—it’s a factual calculation of Moldova’s undervalued natural wealth.
Perhaps stories like this one can finally change the thinking of those making decisions about tree-cutting in Moldova today.

De ce Moldova este săracă? Povestea unui stejar cât greutatea lui în aur!

Tag: Moldova

Comorile ecologice de sub picioarele noastre sunt adesea subevaluate.

Pe fundalul schimbărilor climatice, secetelor și instabilității sociale, studentul Facultății de Ecologie, Vladislav Sanduleac, împărtășește pe Facebook reflecții care surprind prin exactitatea calculelor și evidența concluziilor. El povestește despre un stejar — simbol viu al unei bogății durabile, care aduce Moldovei de zeci de ori mai multă valoare decât lemnul ce ar putea fi tăiat din el.

„Un stejar matur moldovenesc, în jur de 100 de ani, aduce statului și cetățenilor noștri un profit colosal:

  1. Produce în jur de 100–150 kg de oxigen pe an, suficient pentru respirația a 2–4 persoane. Cât valorează o viață sănătoasă pentru 2–4 moldoveni – calculați voi înșivă.
    Am găsit o butelie medicală cu oxigen de 10 litri – 5000 lei. Deci aproximativ 50 000 lei pe an, echivalent în butelii. Sau 5 000 000 lei în 100 de ani.” – remarcă Vladislav.

Doar oxigenul îl transformă deja pe stejar într-o comoară adevărată. Dar nu se oprește aici.

„2. Stejarul este un aparat de aer condiționat natural. Evaporă până la 400 litri de apă pe zi vara, răcind și umidificând aerul pe care îl respiră aceiași 2–4 moldoveni.
Să calculăm doar vara – 90 de zile.
400 litri = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.
Funcționarea unui AC la minim 10 kWh pe zi = 40 lei pe zi. 3600 lei pe an și 360 000 lei în 100 de ani.”

Nu este doar umbră – este microclimat, gratuit și de neînlocuit.

Studentul completează tabloul astfel:
„3. Coroana sa poate oferi umbră pe o suprafață de până la 200 m² (2 ari) și răcește temperatura aerului cu 3–7°C. Și asta este mai mult decât suficient pentru a combate încălzirea globală și a reduce cazurile de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, tensiune — pentru aceiași 2–3 moldoveni.
Cât valorează să mai trăiești încă o vară pentru cineva dintr-un grup de risc? Eu cred că este neprețuit!”

Este imposibil să nu fii de acord — viețile sunt salvate sub coroanele copacilor. Dar și solul, și apa sunt protejate.

„4. Rădăcinile stejarului rețin și filtrează până la 1000 litri de apă la o ploaie torențială și extrag apă din straturile adânci ale solului, mărind umiditatea acestuia — extrem de important pentru aceiași 2–4 moldoveni într-o țară agrară.
În plus, prin încetinirea scurgerii apei, stejarul previne eroziunea solului.
Cât costă un puț secat într-un sat, folosit de o viață întreagă de 2–4 familii? Mai adăugăm lejer 360 000 lei pentru 100 de ani de irigare în lipsa umidității din sol.”

Stejarul este ecosistem, protecție a solului și sursă de viață.

„5. Un singur stejar poate susține până la 500 de specii de insecte, ciuperci, păsări și mușchi. Este un ecosistem în miniatură — de la furnici până la bufnițe.
Asta pentru că produce între 10 și 50 de mii de ghinde pe an, fiind o masă bogată pentru veverițe, mistreți, păsări și cerbi. Nici nu mă apuc să calculez asta!
Un sac de compost costă 250 lei. Stejarul produce 5 cm de compost în 10 ani. Și anual, 30–80 kg de materie organică bogată în potasiu, fosfor, azot – ce sprijină dezvoltarea microflorei solului.”

Și acum concluzia — șocantă:

„Total minim estimat pe 100 de ani: 6 300 000 lei.
Asta înseamnă aproximativ 3,5 kg de aur. Cam 1 kg de aur pentru fiecare moldovean dintre acei 2–4 din poveste)))”

Sună ca o poveste, dar este bazată pe date. Și ca orice poveste, are și un antagonist – gândirea pe termen scurt.

„Și acum atenție: povestea a doua, intitulată 3,14-Ț!!!
Ocolul silvic primește dintr-un stejar crescut timp de 100 de ani în jur de 3 metri cubi de lemn de calitate. Dacă mai investim energie, muncă, transport, debitare și uscare — la 12 000 lei/mc, se obțin 36 000 lei.
Dar dacă scădem toate cheltuielile, rămân firimituri pentru bieții lucrători.
Și de aici – toată Moldova e săracă, cu un astfel de mod de a trata bogățiile sale naturale!”

Fotografia adăugată postării a fost preluată din blogul lui V. Costiuc. „Videoul lui a devenit viral, nu aveam cum să trec cu vederea”, adaugă Vladislav.

Această poveste nu este doar o viziune poetică a unui ecologist, ci un calcul real al bogățiilor naturale subapreciate ale țării. Poate că exact astfel de istorii vor schimba modul de gândire al celor care iau astăzi decizii despre defrișările din Moldova.

Ancient Oaks of Moldova – Preserve or Cut Down?

Tag: Moldova

In the Republic of Moldova, the active deforestation of ancient oak trees continues.

The logic seems simple: if a tree has reached a certain age, it can be cut down. However, such a policy has serious ecological consequences, which experts are warning about.

Doctor of Biological Sciences Ilia Trombitchi compares the current forestry approach to an absurd logic: trees are not pigs, and the older they are, the more benefits they bring to the ecosystem. This principle has long been recognized abroad. For example, in the USA, the US Forestry Service understands the importance of old trees in maintaining the hydrological regime in the context of climate change. There, the focus is on removing small and medium-sized trees to prevent wildfires and improve growing conditions for older trees. Moreover, the cut trees are given to companies for free, and they are even paid for their work.
In Moldova, however, the situation is the opposite: the older a tree is, the more likely it is to be cut down. This leads to the depletion of fauna – bats, dormice, and rare bird species disappear. Water sources dry up. A prime example is the Hârbovăț forest along the road to Bender.

Twenty to thirty years ago, oaks were massively cut down, leaving only a few trees for seeds. However, instead of a new oak forest appearing, acacia has spread, which does not contribute to the formation of groundwater. As a result, the region faces droughts, and the ecosystem becomes increasingly impoverished.

Such consequences require a revision of approaches to forest management. We need to change our priorities: instead of cutting down ancient oaks, we should invest in programs for their conservation and in sustainable forest management. Otherwise, the Republic of Moldova risks losing not only its forests but also its water resources, which are crucial for the country’s future.

Stejarii bătrâni ai Moldovei – să-i păstrăm sau să-i tăiem?

Tag: Moldova

În Republica Moldova continuă defrișarea activă a stejarilor seculari.

Logica pare simplă: dacă un copac a ajuns la o anumită vârstă, poate fi tăiat. Totuși, o astfel de politică are consecințe ecologice grave, asupra cărora experții trag un semnal de alarmă.

Doctorul în științe biologice, Ilia Trombițchi, compară actuala abordare a silviculturii cu o logică absurdă: copacii nu sunt porci, iar cu cât sunt mai bătrâni, cu atât mai multe beneficii aduc ecosistemului. Acest principiu este recunoscut de mult timp în străinătate. De exemplu, în SUA, Serviciul Forestier (US Forestry Service) înțelege importanța copacilor bătrâni în menținerea regimului hidrologic în condițiile schimbărilor climatice. Acolo, accentul este pus pe îndepărtarea copacilor mici și mijlocii pentru a preveni incendiile și pentru a îmbunătăți condițiile de creștere ale copacilor bătrâni. Mai mult, copacii tăiați sunt oferiți gratuit companiilor, iar pentru lucrările efectuate acestea sunt chiar plătite.

În Moldova, însă, situația este inversă: cu cât un copac este mai bătrân, cu atât este mai probabil să fie tăiat. Acest lucru duce la sărăcirea faunei – dispar liliecii, pârșii și speciile rare de păsări. Sursele de apă seacă. Un exemplu este pădurea Hârbovăț de-a lungul drumului spre Bender. Acum 20-30 de ani, stejarii au fost tăiați masiv, lăsând doar câțiva copaci pentru semințe. Totuși, în loc să apară o nouă pădure de stejari, s-a extins salcâmul, care nu contribuie la formarea apelor subterane. Drept urmare, regiunea se confruntă cu secete, iar ecosistemul devine din ce în ce mai sărac.

Astfel de consecințe necesită o revizuire a abordărilor privind gestionarea pădurilor. Trebuie să ne schimbăm prioritățile: în loc să tăiem stejarii seculari, ar trebui să investim în programe pentru conservarea lor și în gestionarea durabilă a pădurilor. Altfel, Republica Moldova riscă să piardă nu doar pădurile sale, ci și resursele de apă, atât de importante pentru viitorul țării.

How to Reforest All of Moldova

Tag: Moldova

The President of Moldova, Maia Sandu, wants to plant a lot of forests in the country and has proposed a very ambitious program. However, currently, Moldova is planting only half the amount of forest planned in the program, while deforestation is happening at twice the rate of afforestation.

This issue was highlighted by an eco-activist, a student of the Faculty of Ecology at the Technical University of Moldova, and co-founder of the public organization Pădurea Noastră, as reported by Noi.md.

According to him, although President Sandu is the first among all previous presidents to genuinely care about and want to save Moldova’s nature, her efforts are not yet enough to match the reality on the ground.

The eco-activist pointed out that the president’s plan relies on the people, which is why she organizes the Forest Festival and various PR campaigns to promote tree planting.

“But our people are considered among the poorest in Europe, and our country also has the least amount of forest compared to other European nations. How can the poorest people plant the largest amount of forest in the shortest time? Yet, this is exactly what is needed to adapt to climate change: severe droughts and monsoon rains. The forest is the only thing that can deal with these challenges! There is only one answer: it must be profitable for the people! The poorest people can plant the most forests only if it is highly beneficial for them. And there is only one way to make it beneficial: the planted forest must become private property,” emphasized Vladislav Sanduliak.

According to him, there are historical precedents for this. For example, the American Homestead Act was passed in 1862, during the U.S. Civil War. Around 1.6 million people received land for free out of a total population of 31 million at the time. In total, 10% of U.S. land was given to citizens under homesteads.

This led to a rapid expansion of the middle class, which significantly influenced the country’s economic growth. Over 40 years, the U.S. population grew from 31 million to 76 million. By the end of the program in 1976, the U.S. population had reached approximately 218 million.

Historical records, including the book Not Just a Life, describe how a family that acquired land under the program became wealthy by producing and selling maple syrup and other forest products.

“There are many such examples in history where governments grant land to people for free for private use: the New Zealand Land Act of 1860, Japan’s post-war land redistribution reform of 1946, and others. A modern version of the Homestead Act has been developed in some regions of Russia. But today’s lawmakers have gone further, refining key aspects of the relationship between the state and its citizens,” said the eco-activist, who is one of the leaders of the environmental movement Tabor of Mother Earth.

He explained that, under the modern version of the law, a family—just like in the American Homestead era—can receive at least one hectare of land for free, and it is granted for lifetime use. However, to prevent land speculation, it cannot be sold. This way, the government protects its land assets.

If a person takes free land, they cannot divide and resell it under a different status. The land can only be passed down as a single unit to their heirs and cannot be rented out.

In exchange, the government fully exempts all products grown on these homesteads from taxes. The American law had the same provision, and as history shows, tax-free production from these lands only strengthened the state and led to rapid population growth. The modern Homestead Act even specifies what should be cultivated on the land.

Planting must follow the core principles of permaculture—sustainable agriculture with minimal environmental impact. Specifically, two-thirds of the land should be planted with a mixed forest containing at least 350 different species of trees and shrubs, one-third should be used for a mixed orchard, and the remaining land should be allocated for a vegetable garden, a pond, and buildings. The plot must also have a living hedge to protect the homestead and attract birds. In all cases, such measures contribute to economic and demographic growth, strengthen the middle class, and improve the overall well-being of the population.

“If every Moldovan plants just one hectare of forest (which is manageable for a single family), we will have 2 million hectares of forest. Given that Moldova’s total land area is 3.4 million hectares, this would bring forest coverage to 59%, reaching the levels of some of the most forested European countries. Even if only 10% of Moldovans take land, as in the American Homestead era, that would still result in at least 200,000 hectares of new forest—achieved not through government spending, but through private family investment,” emphasized Vladislav Sanduliak.

He noted that families can and will plant forests if they are given favorable conditions. And granting land for free as private property, with no taxes on its production, is the best incentive for every Moldovan family.

“The Homestead Act is the best way to regulate a beneficial relationship between the state and every Moldovan family,” concluded the eco-activist.

Cum putem sădi cît mai multe păduri în Moldova

Tag: Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea ca în țară să fie plantate multe păduri în și a propus un program foarte frumos, însă deocamdată în republică se plantează de două ori mai puțini copaci decît în planul anunțat și se taie de două ori mai mult decît se plantează.

Acest lucru l-a semnalat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămînt”, reprezentantul echipei Pădurea Noastră, Vladislav Sanduleac, relatează Noi.md.

Potrivit lui, deși acesta este primul președinte din toți cei precedenți, care iubește și vrea să salveze natura Moldovei, deocamdată forțele sale nu sînt pe măsura realității.

Activistul de mediu a declarat că, în planul său, președinta mizează pe oameni, motiv pentru care organizează un festival al Pădurilor și desfășoară tot felul de campanii de PR de sădire a copacilor.

„Dar poporul nostru este considerat unul dintre cele mai sărace din Europa, iar pădurile noastre, de asemenea, sînt cele mai puține comparativ cu alte țări europene. Cum poate cea mai săracă națiune să planteze cea mai mare cantitate de păduri în cel mai scurt timp? Or, de asta este nevoie pentru a ne adapta la schimbările climatice: secete bruște și ploi musonice. Pădurea este singura care poate face față acestor calamități! Există un singur răspuns: oamenii trebuie să beneficieze de pe urma acestui lucru! Cea mai săracă națiune poate planta cele mai multe păduri doar dacă acest lucru va fi profitabil. Și nu poate exista decît un singur beneficiu: pădurea plantată trebuie să fie privată”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


Potrivit acestuia, astfel de exemple există. În special, American Homestead Act, (Legea Gospodăriilor), a fost adoptată în 1862, în timpul Războiului Civil din SUA. Din cele 31 de milioane de locuitori ai Americii de la acea vreme, aproximativ 1,6 milioane de persoane au primit gratuit pămînt. 10% din terenuri au fost date americanilor pentru moșii.


Acest lucru a dus la o creștere bruscă a clasei de mijloc în rîndul populației, ceea ce a influențat foarte mult creșterea economică a țării. În 40 de ani, populația a crescut de la 31 de milioane la 76 de milioane de persoane. La momentul încheierii programului (1976), populația SUA era de aproximativ 218 milioane.

Potrivit contemporanilor acelei perioade, cartea „Not Just Life” povestește cum o familie care a luat pămîntul s-a îmbogățit din producția și vînzarea siropului de arțar și a altor produse forestiere.

„Istoria cunoaște foarte multe astfel de exemple în care statul oferă gratuit oamenilor terenuri pentru utilizare personală: Legea funciară din Noua Zeelandă din 1860, reforma distribuirii terenurilor în Japonia după război în 1946 și altele.

Similară cu legea americană este cea mai modernă de pînă în prezent Legea privind proprietățile în unele regiuni ale Federației Ruse.. Dar contemporanii au mers mai departe și au ajustat unele prevederi în relația dintre stat și cetățean”, a spus activistul de mediu, unul dintre liderii echipei ”Taborul Mamei Pămînt”.

El a subliniat că, în versiunea modernă a legii, o familie, la fel ca cea americană din perioada adoptării Homestead Act, poate primi gratuit 1 hectar de pămînt și mai mult, iar acesta este dat în folosință pe viață. Dar, pentru a exclude tot felul de fraude cu terenul, acesta este dat în condiții fără dreptul de a-l vinde. În acest mod, statul își poate securiza terenurile.

În cazul în care o persoană a decis să primească un teren cu titlu gratuit, aceasta nu poate împărți bucata sa de teren și să o revîndă sub altă destinație. Nu poate transfera decît o singură parcelă de teren rudelor sale prin moștenire. Chiar și darea în chirie a acestuia nu este permisă.


Dar, în schimb, statul scutește în totalitate cetățenii de impozitarea produselor cultivate pe moșii. Legea americană era la fel și, după cum arată istoria, lipsa impozitelor pe produsele cultivate pe aceste terenuri nu a făcut decît să îmbunătățească poziția statului și să sporească puternica creștere a populației. Legea modernă privind moșiile reglementează chiar și ceea ce trebuie cultivat pe acea moșie.
Plantațiile ar trebui să respecte principiile de bază ale permaculturii – cultură durabilă cu impact minim asupra mediului. Mai exact, două treimi din teren trebuie plantate cu o pădure mixtă cu minim 350 de specii diferite de arbori și arbuști, o treime – livadă mixtă, iar restul – grădină de legume, iaz și construcții. Terenului trebuie împrejmuit cu un gard viu pentru a proteja proprietatea și a atrage păsările. În toate cazurile, acest lucru sporește creșterea economică și demografică a țării și consolidează clasa de mijloc și nivelul general de prosperitate al tuturor cetățenilor.

„Dacă fiecare moldovean va planta cel puțin un hectar de pădure, ceea ce nu este un lucru complicat pentru o familie, vom obține 2 milioane de hectare de pădure. Cu suprafața Moldovei de 3,4 milioane de hectare, vom obține 59% din împădurirea țării. Iar aceștia sînt indicatorii celor mai bune țări din Europa. Chiar dacă doar 10% dintre moldoveni vor lua pămînt, ca în America pe vremea Homestead, asta înseamnă cel puțin 200.000 de hectare de pădure, nu din contul statului, ci al investițiilor fiecărei familii”, a subliniat Vladislav Sanduleac.


El a menționat că familiile pot și vor planta păduri dacă li se oferă condiții avantajoase. Iar transmiterea gratuită a terenurilor în proprietate privată, fără plata impozitelor, este oferta cea mai avantajoasă pentru fiecare familie moldovenească.
„Iar legea cu privire la moșii poate ajusta relațiile avantajoase între stat și fiecare familie din Moldova”, a declarat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova.